Infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Accident de circulație

26 mai 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
335 views
  • NCP: art. 337 alin. (1)
  • NCP: art. 65-68 alin. (1) lit. c)
  • NCP: art. 74
  • NCP: art. 91
  • NCP: art. 92 alin. (1)
  • NCP: art. 93
  • NCP: art. 96
  • NCPP: art. 337 alin. (1)

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. x/P/2014 emis la data de 31 martie 2016, fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare de mostre biologice, prev. de art. 337 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 05 iulie 2014, la solicitarea organelor de poliție, a refuzat, în mod expres, să se supună prelevării de mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 395/A din 14 noiembrie 2017)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a criticat sentința penală nr. 90/P din 27 iunie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, raportat la soluția de renunțare a pedepsei față de inculpata A., apreciind că instanța de fond a evaluat greșit gradul de pericol al faptei și persoana inculpatei.

În acest sens, a susținut că în mod greșit a fost reținută, ca și criteriu de individualizare, trecerea inculpatei A. printr-un episod de fobie de ace, apreciindu-se că, în raport de refuzul de a fi testată cu aparatul Drager, faptul că emana halenă alcoolică, derularea evenimentelor din noaptea de 4/5 iulie 2014, cunoștințele juridice deținute de inculpată prin prisma calității de notar public, declarațiile subiective ale acesteia, refuzul inculpatei de a se supune testării în vederea stabilirii concentrației alcoolice fiind total.

Campanie Craciun UJmag 2020

Apărarea a susținut că nu a contestat lipsa intenției ca palier al laturii subiective în comiterea faptei penale, astfel încât analiza elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 337 alin. (1) C. pen., realizată de reprezentanții Ministerului Public în motivele de apel, nu este de natură a contrazice aprecierea instanței de fond sub acest aspect și că fobia de ace a inculpatei, ca element ce poate conduce la diminuarea răspunderii penale, este reală. Totodată, a menționat că în actul de sesizare al instanței și în motivele de apel s-a reținut că inculpata nu a consumat cantități mari de alcool, nu se afla în situația unei persoane care a comis o infracțiune având legătură cu calitatea de notar public, a recunoscut comiterea faptei și a avut o atitudine cooperantă cu autoritățile încă din momentul constatării.

Nici acuzarea, nici apărarea nu contestă constatarea instanței de fond cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevăzută de art. 337 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 5 iulie 2014, inculpata A. a refuzat, în mod expres, să se supună prelevării de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei la solicitarea organelor de poliție, după ce se constatase anterior că emana halenă alcoolică și nu se supusese testului alcooltest, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție și-o însușește.

Divergențele de opinie privesc întrunirea condițiilor renunțării la aplicarea pedepsei, prin raportare la circumstanțele personale și reale în care a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 337 alin. (1) C. pen. de către inculpata A.

Contrar instanței de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că refuzul inculpatei A. de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei nu poate fi pus exclusiv pe seama anxietății fobice, respectiv pe fobia de obiecte ascuțite, în condițiile în care, anterior, aceasta a refuzat să se supună și testării cu aparatul alcooltest, procedură care nu presupune folosirea vreunui obiect ascuțit, așa cum reiese din Ordonanța din 5 iulie 2014 a Poliției Municipiului Mangalia – Serviciul Rutier (fila 10 dup), acesta fiind și motivul pentru care a fost condusă de organele de poliție la Spitalul Municipal Mangalia, așa cum reiese din cererea de analiză din 5 iulie 2017 (fila 14 dup).

Totodată, reține că împrejurările reale ale săvârșirii faptei sunt parțial diferite de cele reținute prin sentința apelată, probele administrate în fața instanței de fond și de organele de urmărire penală relevând faptul că inculpata, deși a recunoscut săvârșirea faptei, a încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală cu privire la unele dintre circumstanțele săvârșirii acesteia, cum ar fi motivul pentru care se afla la locul producerii accidentului.

Înalta Curte nu poate face abstracție, chiar în contextul clasării cauzei cu privire la infracțiunile de loviri sau alte violențe, amenințare, hărțuire, distrugere și tentativă de omor, de modalitatea în care inculpata A. disimulează împrejurările care au determinat prezența acesteia în zona Spitalului Municipal Mangalia, fapt ce denotă o încercare de zădărnicire a aflării adevărului cu privire la unele aspecte ce ar fi putut fi considerate relevante în individualizarea răspunderii sale penale.

Astfel, deși în fața organelor de constatare inculpata a declarat că s-a deplasat în str. x, la familia K. și L., deoarece a fost contactată telefonic de către aceștia pentru a se deplasa la domiciliul lor, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (fila 11 dup), în declarația de suspect din 15 iulie 2015 a susținut că „la un moment dat am avut o stare de rău, situație în care, cu autoturismul, m-am deplasat către Spitalul Mangalia”, împrejurări pe care le-a relevat și în fața instanței de fond, la data de 27 iunie 2017.

Or, raportat și la declarațiile martorilor Ion Caraulani, este evident că scopul prezenței inculpatei în zona Spitalului Municipal Mangalia nu era de a se deplasa la unitatea medicală, așa cum a reținut instanța de fond. Acestea, coroborate și cu faptul că inculpata a refuzat să semneze procesul verbal de constatare, fără a oferi vreo explicație în acest sens, denotă doar o colaborare parțială a inculpatei A. cu organele de urmărire penală pentru stabilirea adevărului în cauză și faptul că, dincolo de atitudinea de recunoaștere și regretul pe care îl manifestă referitor la săvârșirea faptei, nu a înțeles pe deplin gravitatea unui astfel de comportament.

Nu poate fi neglijat nici faptul că inculpata, conform propriei declarații, a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, chiar dacă gradul de alcoolemie nu a putut fi stabilit, circumstanță căreia nu i se poate conferi un caracter atenuat prin raportare la starea depresivă prin care trecea aceasta, generată de faptul că în acea perioadă trecea printr-un divorț după 20 de ani de căsnicie, împrejurare considerată a fi factorul declanșator al anxietății fobice.

Totodată, constată că sub aspectul răspunderii penale nu are nicio importanță faptul că inculpata a renunțat la dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, solicitând anularea permisului de conducere.

Astfel, având în vedere modul și împrejurările în care a fost comisă fapta, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că renunțarea la aplicarea pedepsei nu se justifică în prezenta speță, motiv pentru care, raportat și la celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv atingerea redusă a valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, recunoașterea faptei, cooperarea cu autoritățile judiciare pe parcursul procesului penal, faptul că nu este cunoscută cu antecedente penale, precum și circumstanțele personale ce o caracterizează, respectiv faptul că este o persoană educată și integrată în societate, care a depus efort în a depăși starea generată de situația familială prin care a trecut, apelând la ajutor de specialitate, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili pedeapsa închisorii în cuantumul minimului special prevăzut de art. 337 C. pen. și o va condamna pe inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare de mostre biologice.

Totodată, va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., pedepse ce se vor executa în condițiile prevăzute de art. 65- 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

De asemenea, raportat la criteriile de individualizare a pedepsei mai sus menționate și având în vedere condițiile de aplicare a suspendării condiționate prevăzute de art. 91 C. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că reintegrarea socială a inculpatei A. poate fi realizată fără privarea de libertate a acesteia.

În consecință, Înalta Curte, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva sentinței penale nr. 90/P din 27 iunie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, privind pe inculpata A.

Va desființa, în parte, sentința penală menționată și, rejudecând:

În temeiul art. 337 alin. (1) C. pen. o va condamna pe inculpata A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare de mostre biologice.

În conformitate cu art. 67 C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen. va interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. va suspenda executarea pedepsei de 1 an închisoare sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu art. 92 alin. (1) C. pen. care, potrivit art. 92 alin. (2) C. pen., se calculează de la data când hotărârea a rămas definitivă.

În conformitate cu disp. art. 92 alin. (3) cu referire la art. 93 C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnata va respecta măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, după cum urmează:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Constanța, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune condamnatei să frecventeze un program de reintegrare socială, derulat de către Serviciul de Probațiune Constanța sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile, la o entitate stabilită de Serviciul de Probațiune Constanța.

Va atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 96 și art. 93 alin. (5) C. pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate ce nu sunt contrare prezentei decizii.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Accident de circulație was last modified: mai 25th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter