Infracțiunea de furt, tentativă de furt și asociere la săvârșirea de infracțiuni. Mandat de arestare provizorie. Amânarea predării persoanei până la soluționarea definitivă a cauzei (NCPP, L. nr. 302/2004)

5 nov. 2018
Vizualizari: 3508
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 298/2017

L. nr. 302/2004: art. 58 alin. (1), art. 84, art. 85, art. 86, art. 88, art. 96, art. 98, art. 103 alin. (13), art. 107 alin. (3), art. 112 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002”.

Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială – art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 – care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96 din prezenta lege.

Analizând actele și lucrările cauzei, se constată că sunt îndeplinite cerințele legii privind conținutul și forma mandatului european de arestare, dat fiind faptul că autoritățile judiciare franceze au menționat că solicitarea adresată autorităților judiciare române se bazează pe mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze, respectiv de responsabilul de instrucție de la Tribunalul din Nancy, la data de 02 ianuarie 2017, nr. ref. Dosar nr. parchet: x – nr. instrucție: x/02. Așa cum rezultă și din cuprinsul Sentinței penale nr. 17/2017 din 17 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, a fost analizat mandatul european de arestare, reținându-se îndeplinirea condițiilor cerute de Legea nr. 302/2004 în vigoare.

Se constată că persoana solicitată A. este acuzată de săvârșirea mai multor furturi de tractoare în grup organizat, respectiv la Vaucouleurs, în noaptea de 22/23 septembrie 2013, furt de 3 tractoare și tentativă de furt de 2 tractoare în dauna societății B. SA; la Aulnois-en-Perthois și la Savonnierea-en-Perthois, în noaptea de 7/8 octombrie 2013, furt de 2 tractoare în dauna numiților C. și D. și a unei unități de control a pulverizatorului în dauna numitului E.; la Punerot, în noaptea de 3/4 august 2014, furtul a 3 tractoare în dauna numitelor F. și G.; la Stenay, în noaptea de 16/17 septembrie 2014, furtul a 3 tractoare în dauna H.; la Guise, în noaptea de 4/5 noiembrie 2015, furtul a 3 tractoare și tentativa de furt a 3 tractoare în prejudiciul societății I. SA; la Rioz, în noaptea de 18/19 decembrie 2015, tentativa de furt a 7 tractoare în dauna societății J., fapte prev. de art. 132-71, 311-1, 311-9, 311-14 și 311-15 C. pen. francez, precum și de asociere la săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 450-1, 450-3, și 450-5 C. pen. francez și pedepsite cu închisoare mai mare de 3 ani.

Din cercetările efectuate a reieșit că persoana solicitată A. ar fi coautorul furturilor în grup organizat mai sus menționate în perioada cuprinsă între 01 martie 2013 și 30 ianuarie 2016, ce a utilizat logistică consecventă pentru a sustrage numeroase ansamble rutiere.

Față de natura infracțiunilor menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., având în vedere durata maximă a pedepsei sau a măsurii de siguranță privative de libertate care se poate aplica pentru infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată, precum și numărul mare de fapte săvârșite, Înalta Curte apreciază că măsura instanței de fond de a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare este întemeiată, în bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Prin urmare, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, precum și că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, astfel cum rezultă din actele dosarului, persoana solicitată A. este cercetat în Dosarul penal nr. x/D/P/2015 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara.

Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, conform căruia autoritatea română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când persoana care face obiectul acestuia este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european, deoarece între faptele pentru care este cercetat în România și cele pentru care a fost emis mandatul european există numai o identitate parțială, cu referire la doar două acte materiale (cele care ar fi fost comise la 4/5 noiembrie 2015 și 18/19 decembrie 2015), situație care nu justifică o soluție de refuz a executării mandatului.

Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, conform cărora în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Totodată, din coroborarea dispozițiilor art. 112, art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, conform cărora în cazul amânării predării persoanei instanța emite un mandat de arestare provizorie, cu ale art. 107 alin. (3) din aceeași lege, conform cărora în cazul în care predarea persoanei a fost amânată, indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, acesta se află ori nu se află sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile române, mandatul de arestare prevăzut la art. 103 alin. (13) este pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea, rezultă că și atunci când instanța dispune amânarea predării este obligată să emită un mandat de arestare, care însă va fi pus în executare numai la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării, respectiv la soluționarea definitivă a Dosarului penal nr. x/D/P/2015 al DIICOT – ST Timișoara, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Față de toate considerentele anterior menționate, Înalta Curte constatată că sentința penală contestată este legală și temeinică și, în consecință, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 20/2017 din 17 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/57/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 lei, rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de furt, tentativă de furt și asociere la săvârșirea de infracțiuni. Mandat de arestare provizorie. Amânarea predării persoanei până la soluționarea definitivă a cauzei (NCPP, L. nr. 302/2004) was last modified: noiembrie 4th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.