Infracţiunea de furt calificat. Arestarea şi predarea către un alt stat membru a unei persoane solicitate (NCPP, L. nr. 302/2004)

6 apr. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 168

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 282/2019

L. nr. 302/2004: art. 84 alin. (1), art. 87, art. 89, art. 99, art. 100 alin. (1) și (2), art. 109 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (2)

Monitor Dosare

Prealabil analizării contestației formulate, Înalta Curte notează că, la data de 27 mai 2019, în Monitorul Oficial nr. 411 a fost republicată Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Verificând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată a fost înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub număr de dosar x/2019, semnalarea emisă de Biroul Național Interpol Sirene privind existența unui mandat european de arestare emis de către autoritățile judiciare germane față de numitul A. condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din examinarea semnalării existente în Biroul Sirene s-a reținut că în trei cazuri distincte a abordat trecători, pretinzând că vrea să schimbe bani sau cerând mărunțiș, le dădea astfel acestora motiv să își deschidă gențile și sustrăgea sume de bani, în total 610 euro. Faptele astfel descrise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 241 I, 243 I, 53 și 248 din C. pen. german.

În ședința publică din 17 mai 2019, la instanța de fond, persoanei solicitate A. i s-a adus la cunoștință conținutul semnalării, iar din declarația dată la termenul de judecată din aceeași dată se reține că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare din Germania, fără a renunța la beneficiul regulii specialității.

Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate. În lumina alin. (2) al art. 84 din aceeași lege specială, se prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L190/1 din 18 iulie 2002.

Pe de altă parte, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 107 anterior) cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Analizând sentința atacată, dar și actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar reține că sunt îndeplinite condițiile privind conținutul și forma mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 99 alin. (1) și (2) anterior) iar măsura reținerii a fost dispusă după ascultarea persoanei solicitate, în vederea arestării acesteia și predării statului solicitant emitent al mandatului european de arestare, în conformitate cu dispozițiile art. 101 din aceeași lege specială.

Se reține că persoana solicitată, cu ocazia ascultării sale în fața judecătorului de la Curtea de Apel București, nu a formulat obiecțiuni privind identificarea sa, însă a precizat că nu dorește să fie predat autorităților germane pentru a-și executa pedeapsa, și totodată, înțelege să beneficieze de drepturile prevăzute de regula specialității, conform declarației aflată la dosar de fond.

Se constată că instanța de fond a verificat apărările persoanei solicitate prin raportare la motivele de refuz la predare de către autoritatea judiciară română, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 98 anterior) apreciind, astfel, că se poate dispune executarea mandatului european de arestare, nefiind niciun impediment la predare.

Așadar, în mod just, instanța de fond a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecința arestării și predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare austriece, apreciind totodată, în mod corect, judecătorul primei instanțe că măsura arestării persoanei solicitate se impune pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiul recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2008/909/J.A.I./27 noiembrie 2008, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 327/27 din 05 decembrie 2008.

Trebuie amintit că Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI a înlocuit sistemul multilateral de extrădare cu un sistem de predare bazat pe principiul recunoașterii reciproce. Or, principiul respectiv presupune că statele membre sunt în principiu obligate să dea curs unui mandat european de arestare fără ca această obligație să fie una absolută, motivele facultative de refuz concretizând tocmai marja de apreciere permisă autorităților judiciare competente.

Prin urmare, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanțe, constată că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 86 anterior), fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 88 anterior).

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Înalta Curte constată că niciunul din motivele invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare nu se încadrează în situațiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 98 anterior) și, din această perspectivă, criticile apărării nu pot fi primite.

Totodată, din actele dosarului, rezultă că persoanei solicitate A. i-au fost respectate drepturile de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, fiindu-i comunicat, în limba română, mandatul european de arestare, precum și dreptul de a fi asistată de un apărător în fața instanței de fond, față de prevederile art. 104 din legea specială (art. 103 anterior).

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, (art. 107 anterior) cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, apreciindu-se că măsura preventivă privativă de libertate este întemeiată.

Critica apărării referitoare la erorile pe care le conține sentința contestată, în sensul că s-a menționat că persoana solicitată este de acord cu predarea și că în considerentele sentinței s-a menționat la un moment dat că se dispune arestarea în vederea predării autorităților din Spania în loc de cele din Germania, erori ce ar atrage nelegalitatea, Înalta Curte apreciază că acestea nu atrag netemeinicia sau nelegalitatea sentinței pronunțate, fiind erori evidente de tehnoredactare.

Instanța de fond a analizat cauza prin raportare la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 98 anterior) așa încât, Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, nu reține incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare. În acest sens Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat deja, potrivit dispozițiilor Deciziei-cadru 2002/584, că statele membre nu pot să refuze executarea unui mandat european de arestare decât în cazurile de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3 din aceasta și în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele sale 4 și 4a (CJUE, cauza Leymann și Pustovarov, C-388/08 hotărârea din 1 decembrie punctul 51, CJUE, cauza Mantello, C-261/09, hotărârea din 16 noiembrie 2010, punctul 37). În plus, autoritatea judiciară de executare nu poate supune executarea unui mandat european de arestare decât condițiilor definite la articolul 5 din decizia-cadru menționată.

De asemenea, critica referitoare la situația familială și starea de sănătate exced motivelor care să justifice refuzul executării unui mandat european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 98 anterior) ținând seama și de principiul statuat de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 107 anterior) privind necesitatea executării mandatului european de arestare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 110 din Legea nr. 302/2004, republicată, (art. 108 anterior) Înalta Curte, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 114/F din data de 17 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar, în raport de alin. (6) din același articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată în sumă de 964 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de furt calificat. Arestarea și predarea către un alt stat membru a unei persoane solicitate (NCPP, L. nr. 302/2004) was last modified: aprilie 6th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter