Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Respingerea recursului ca nefondat

24 oct. 2022
Vizualizari: 340
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 438 alin. (1) pct. 7
  • NCPP: art. 448 alin. (1) pct. 1
  • VCP: art. 288
  • VCP: art. 290
  • VCP: art. 320
  • VCP: art. 321
  • VCP: art. 322

Prin Sentința penală nr. 43 din data de 15.06.2016 pronunțată de Judecătoria Filiași în Dosarul nr. x/2015, printre altele, s-au dispus următoarele:

În baza art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 32 alin. (1) C. pen. și art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune.

În baza art. 322 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 38 alin. (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a sentinței.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 115/RC din 3 aprilie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că recursul în casație este nefondat.

Potrivit art. 438 pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală”. Cazul de casare invocat vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Verificând hotărârea din această perspectivă, se rețin următoarele:

În ceea ce privește situația de fapt, Înalta Curte constată că, în esență, în sarcina inculpatului A., s-a reținut că a atestat prin semnătură proprie primirea a șapte mijloace fixe menționate în avizul de însoțire a mărfii nr. 0200098 emis la data de 15.07.2009 de S.C I. S.A. către S.C. E. S.R.L, operațiune materială ce nu a avut loc, iar după aplicarea semnăturii, a încredințat înscrisul martorei J. pentru a fi evidențiat în contabilitate și la data de 22.10.2010 l-a prezentat organului de cercetare penală, pentru dovedirea desfășurării operațiunii de primire a celor șapte mijloace fixe.

Recurentul inculpatul A. a susținut că reglementarea diferită a falsului în înscrisuri sub semnătură privată în vechea reglementare (art. 290 C. pen. din 1969 – falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate la art. 288 C. pen. (fals material în înscrisuri oficiale) dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice) față de dispozițiile actuale (art. 322 C. pen. – falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile prevăzute în art. 320 (fals material în înscrisuri oficiale) sau art. 321 C. pen. (fals intelectual) dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat, ori îl încredințează altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecințe juridice) este de natură a-l exonera pe de răspunderea penală pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, întrucât i se reține în sarcină o modalitate de comitere descrisă prin elementul material de la falsul intelectual, chestiune care anterior nu era incriminată.

Înalta Curte constată că apărarea recurentului inculpat A. este contrazisă de reglementarea legală și jurisprudență.

În acest sens, instanța reține că prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 1 din 28 martie 1970 s-au reținut următoarele:

„Ca atare, noțiunea de „falsificare” folosită în art. 288 C. pen., trebuie înțeleasă nu numai în sensul de denaturare a unui înscris preexistent, adevărat, ci și în sensul de înscris imitat, alcătuit fraudulos, plăsmuit, neadevărat, contrafăcut”.

Este avută în vedere și Decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală:

„Infracțiunea prevăzută în art. 290 C. pen. constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288 C. pen. – contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod -, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice. Contrafacerea scrierii include și confecționarea unui înscris sub semnătură privată, care conține mențiuni necorespunzătoare adevărului.

În consecință, fapta de a întocmi actul constitutiv și statutul unei fundații – înscrisuri sub semnătură privată – în cuprinsul cărora făptuitorul a inclus mențiunea necorespunzătoare adevărului că activul patrimonial al fundației se compune dintr-un imobil, deși coproprietarul imobilului nu și-a dat acordul pentru intrarea acestuia în activul patrimonial al fundației, acte pe care făptuitorul le-a autentificat și le-a folosit în fața autorităților publice, în vederea producerii de consecințe juridice, constând în dobândirea personalității juridice a fundației, înregistrarea fiscală a acesteia și intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută în art. 290 C. pen”.

În același sens este și Decizia nr. 109 din 12 noiembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători:

„Prin urmare, raportând aspectele teoretice vizând conținutul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. la speța dedusă judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, reține că, contrafacerea scrierii – modalitate normativă de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută în art. 288 C. pen. la care face trimitere art. 290 C. pen., înseamnă și plăsmuirea, respectiv, confecționarea unui înscris similar cu cel care trebuia să conțină mențiuni adevărate”.

Înalta Curte, în acord cu instanța de apel, constată că art. 288 C. pen. din 1969 sancționa atât acțiunea de falsificare ce poate fi executată prin contrafacere, imitare, scriere sau a semnăturii înscrisului oficial, prin alterare, dar și fapta de plăsmuire întru totul a unui înscris prin inserarea unor elemente false.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Împrejurarea invocată de inculpat, în sensul că doar a semnat înscrisul nu este relevantă, întrucât recurentul a contribuit la plăsmuirea înscrisului semnându-l, iar înscrisul în întregul său atesta o împrejurare falsă.

Drept urmare, critica formulată de recurentul A. nu este întemeiată, în cauză fapta acestuia, astfel cum a fost reținută prin hotărârea definitivă de condamnare, constând în aceea că a atestat prin semnătură proprie primirea a șapte mijloace fixe menționate în avizul de însoțire a mărfii nr. 0200098 emis la data de 15.07.2009 de S.C I. S.A. către S.C. E. S.R.L, operațiune materială ce nu a avut loc, iar după după aplicarea semnăturii a încredințat înscrisul pentru a fi evidențiat în contabilitate martorei J. și la data de 22.10.2010 l-a prezentat organului de cercetare penală, pentru dovedirea desfășurării operațiunii de primire a celor șapte mijloace fixe întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 C. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1254 din 07 iulie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2015.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Respingerea recursului ca nefondat was last modified: octombrie 24th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.