Infracţiunea de evaziune fiscală în grup infracţional organizat. Acțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene. Contestație la executare respinsă ca fiind nefondată

3 oct. 2024
Vizualizari: 99
  • Lega nr. 241/2005: art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3)
  • Legea nr. 302/2004: art. 104
  • Legea nr. 302/2004: art. 117 alin. (4)
  • Legea nr. 302/2004: art. 58 alin. (1)
  • Legea nr. 302/2004: art. 84 alin. (2)
  • Legea nr. 302/2004: art. 97
  • Legea nr. 302/2004: art. 99
  • NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Prin sentința penală nr. 50/P din data de 16 mai 2023, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a admis sesizarea nr. 322/II/5/2023 din data de 15.05.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și, în baza dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 27.03.2023 de Tribunalul de Primă Instanță Wurzburg – Germania în Dosarul nr. 13 S Gs 918/23 (Dosar nr. x/2022 al Procuraturii din Wurzburg – Germania), pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în grup infracțional organizat – fraudă, incluzând cea împotriva intereselor financiare ale comunităților europene în înțelesul Convenției din 28 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunității Europene (3.481 fapte materiale), prevăzută și pedepsită de paragraful 370 alin. (1), nr. 1, alin. (3) teza 2 nr. 5, alin. (6) teza 2 alin. (7) din Codul fiscal german și §§ 25 alin. (2), (53) din C. pen. german, faptă incriminată în legea penală română în infracțiunea de evaziune fiscală calificată în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Lega nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., față de persoana solicitată A. și a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare solicitante din Germania.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 421 din 31 mai 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, se observă că situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare sunt reglementate expres de art. 99 alin. (1) (motivele obligatorii) și alin. (2) (motivele facultative) din Legea nr. 302/2004.

Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, din analiza conținutului mandatului european de arestare întocmit la data de 27 martie 2023 de către autoritățile judiciare din Germania, Tribunalul de Primă Instanță Wurzburg, în Dosarul nr. 13 S Gs 919/23 (dosar nr. x/2022 al Procuraturii din Wurzburg – Germania), că aceeași instanță a emis față de cetățeanul român A., în dosarul nr. x Gs 918/23, la data de 27 martie 2023, un mandat național de arestare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în grup infracțional organizat – fraudă, incluzând cea împotriva intereselor financiare ale comunităților europene în înțelesul Convenției din 28 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunității Europene (3.481 fapte materiale), constând în aceea că, în perioada 26.04.2017 – 11.03.2019, A., împreună cu alte persoane (dintre care au fost identificate B., C. și D.), au creat un circuit comercial fictiv și au simulat livrări de bere de la două antrepozite fiscale din Franța (E. și F.) către un antrepozit fiscal din Germania G., în scopul diminuării nelegale a valorii accizelor datorate în cazul acestei băuturi alcoolice la punerea în liberă circulație.

Astfel, G., societate a cărei activitate era controlată de A. împreună cu C., a confirmat fictiv prin Sistemul de Control al Mișcărilor cu Produse Accizabile (EMCS) primirea unui număr total de 3.481 transporturi de bere expediate de E. (3.079 livrări) și F. (402 livrări), care în realitate nu au ajuns niciodată la destinatarul G., fiind comercializate nelegal în Franța și Anglia. În perioada arătată, G. a depus lunar la organul fiscal german competent (Biroul Vamal din Stuttgart) declarații prin care a raportat aceste achiziții nereale de bere de la F. și E.. Totodată, G. a înregistrat în evidența sa contabilă livrări nereale de bere, aferente achizițiilor fictive menționate, către societăți comerciale din Polonia, Letonia și Bulgaria. Prin acest mecanism, pentru cele 3.481 transporturi de bere, G. a plătit în Germania o valoare a accizei mult mai mică decât ar fi trebuit să plătească E. și F. dacă berea ar fi fost pusă în liberă circulație în Franța, producându-se bugetului de stat francez un prejudiciu în valoare totală de 35.011.815,65 euro. Faptele descrise sunt prevăzute de paragraful 370 alin. (1), nr. 1, alin. (3) teza 2 nr. 5, alin. (6) teza 2 alin. (7) din Codul fiscal german și §§ 25 alin. (2), (53) din C. pen. german.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menționate toate informațiile enumerate în acest text de lege.

Totodată, se observă că faptele reținute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 8) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol. De altfel, fapta imputată este incriminată și de legea penală română în art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Lega nr. 241/2005, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii.

Înalta Curte are în vedere, de asemenea, faptul că, fiind audiată, la termenul din 15 mai 2023, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialității și necontestându-și identitatea . Totodată, a precizat că nu a săvârșit faptele reținute în cuprinsul mandatului european de arestare, că nu a avut nicio societate comercială în Germania, nu a lucrat împreună cu alte persoane și nu cunoaște nicio persoană dintre cele menționate în mandatul european de arestare, apreciind că este o eroare în ceea ce privește persoana sa.

Eroarea cu privire reținerea săvârșirii faptelor descrise în cuprinsul mandatului european de arestare de către persoana solicitată a fost susținută de către apărare și în dezbateri, fiind prezentate argumente pentru care situația de fapt prezentată nu corespunde realității. Având în vedere argumentele prezentate în invocarea erorii cu privire la identitatea persoanei solicitate, Înalta Curte constată că, în realitate, se contestă temeinicia acuzației, nu faptul că persoana solicitată nu ar fi vizată de mandatul european de arestare. În acest context, subliniază faptul că împrejurarea că persoana solicitată se bucură de prezumția de nevinovăție nu este de natură a conduce la admiterea contestației, sens în care se au în vedere dispozițiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 care stabilesc că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce în conformitate cu dispozițiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 584/2002/JAI din 13 iunie 2002, așa încât prin punerea în executare a respectivului mandat respectiva prezumție nu este afectată.

Totodată, Înalta Curte observă că, în speță, nu este incident nici vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeași acuzație în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru fapta care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia potrivit legii române. De altfel, apărarea contestatorului persoană solicitată nu a vizat acest aspect, axându-se pe temeiul pentru care instanța de fond a dispus amânarea predării, considerând că este incident și cazul de amânare a predării prevăzut de art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, alături de cel prevăzut de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autoritățile judiciare române), reținut ca urmare a procedurilor judiciare derulate împotriva persoanei solicitate în Dosarul penal nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, „Predarea poate fi amânată atunci când: a) se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată. În acest caz, predarea se amână până când starea de sănătate a persoanei extrădate se va ameliora;(…)”. Or, cercetarea persoanei solicitate în Dosarul penal nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța, aflat în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța, atrage incidența motivului obligatoriu de amânare a predării prevăzut de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, context în care nu poate fi reținută teza predării iminente a persoanei solicitate, care să permită analiza temeiniciei cazului facultativ de amânare a predării reglementat de dispozițiile art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004.

Referitor la suspiciunile apărării în sensul că mandatul european de arestare ar fi emis pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, Înalta Curte constată că, pe de o parte, că la dosarul cauzei nu sunt probe care să conducă la o astfel de presupunere, iar, pe de altă parte, că aspectele invocate nu se numără printre motivele de refuz a executării mandatului european de arestare, reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Pentru motivele mai sus expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 50/P din data de 16 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2023.

Sursa informației: www.scj.ro.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II
Infracțiunea de evaziune fiscală în grup infracțional organizat. Acțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene. Contestație la executare respinsă ca fiind nefondată was last modified: octombrie 2nd, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.