Infracțiune de trafic de persoane. Mandat european de arestare. Regula specialității (NCP, Legea nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 738/2017

NCP: art. 210; Legea nr. 302/2004: art. 96 alin. (1) pct. 1, 3, 9, art. 98, art. 103, art. 104, art. 107; C. pen. al Olandei: art. 197

Potrivit art. 103 din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru dispune executarea mandatului european de arestare, judecătorul verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate și se asigură că acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă. Atunci când a fost transmisă de autoritatea emitentă, judecătorul îi înmânează persoanei solicitate hotărârea de condamnare dată în lipsă.

„(3) După primirea mandatului european de arestare, judecătorul aduce la cunoștința persoanei solicitate drepturile prevăzute la art. 104, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

(4) În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis împotriva unui cetățean român, în vederea executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, judecătorul întreabă persoana solicitată dacă aceasta este de acord să execute pedeapsa sau măsura de siguranță în statul membru emitent.

(5) În cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, despre consimțământul acesteia se întocmește un proces-verbal care se semnează de către judecător, grefier, apărător și persoana solicitată. În același proces-verbal se va menționa dacă persoana solicitată a renunțat sau nu la drepturile conferite de regula specialității.

(6) În cazul prevăzut la alin. (5), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 98, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 107, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

(7) Dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea”.

Înalta Curte constată identitatea persoanei solicitate, că aceasta a precizat că nu renunță la regula specialității, iar în cauză nu este incidente niciunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunea pentru care se solicită punerea în executare a mandatului european de arestare, respectiv trafic de persoane, prevăzută de art. 197 C. pen. al Olandei își găsește corespondentul în infracțiunea de trafic de persoane C. pen. român, respectiv art. 210, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de maxim 10 ani și interzicerea unor drepturi și face parte din categoria celor prevăzute de art. 96 alin. (1) pct. 1, 3, 9 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În același timp, instanța reține că persoana solicitată A. a arătat că se opune predării către autoritățile olandeze, însă a precizat că pe tot parcursul urmăririi penale desfășurate în Olandei nu a fost citat.

Înalta Curte constată că aspectele învederate de către persoana solicitată constituie apărări ce ating fondul cauzei, iar în acest cadru procesual instanța nu poate face o cercetare a fondului cauzei pentru a verifica împrejurările antamate. Instanța verifică îndeplinirea condițiilor impuse de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate.

Raportat la natura infracțiunii menționate în mandatul de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere și durata pedepsei ce ar putea fi aplicată acesteia, Înalta Curte apreciază că măsura arestării persoanei solicitate A. se impune pentru buna desfășurare a procedurii de executare, condiția medicală a contestatorului putând fi tratată în stare de arest preventiv.

Astfel, Înalta Curte constată că menținerea măsurii arestării provizorii a fost luată cu respectarea prevederilor legale și nu se impune a fi înlocuită cu o măsură preventivă mai ușoară întrucât nu ar fi suficientă pentru realizarea scopului măsurii avut în vedere la luarea acesteia, respectiv pentru buna desfășurare a procedurii.

Constatând că sunt îndeplinite cerințele art. 103 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va respinge contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale nr. 108 din data de 31 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/42/2017.

Sursa informației: www.scj.ro.