Infracțiune de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice – inculpat de profesie avocat. Reevaluarea probatoriului, temeinicia și legalitatea soluției de condamnare (NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 136/A/2017

NCP: art. 74, art. 81 alin. (1) și (3), art. 83, art. 337; NCPP: art. 275 alin. (2), art. 381 alin. (7), art. 412 alin. (4), art. 417 alin. (2), art. 421 pct. 1 lit. b)

În data de 03 aprilie 2015, în jurul orelor 17:30, autoturismul condus de către inculpata A., se deplasa pe drumurile publice din Vișeu de Sus, în autoturism aflându-se și martorii B. și C. La intersecția cu strada x inculpata a pierdut controlul volanului, acroșând partea stângă din spate a autoutilitarei, condus de către martorul G., autoturism care se afla staționat. Inculpata nu a oprit autoturismul în urma impactului, deși martorul a alergat în urma mașinii, continuându-și deplasarea încă circa 50 de metri și oprindu-se în dreptul imobilului cu numărul 10 unde locuiește nepoata sa. La încercarea martorului de a-i cere explicații, inculpata a început să îl apostrofeze și să îi vorbească vulgar, martorul arătând că aceasta se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Inculpata a intrat în curtea imobilului respectiv, iar martorul a apelat serviciul de urgență numărul 112, la fața locului prezentându-se un echipaj de poliție format din agentul de poliție Șimon Ileana și jandarmul E. Din curtea imobilului a ieșit ulterior și inculpata și, întrucât aceasta, potrivit și depoziției martorului E., se afla vizibil sub influența băuturilor alcoolice, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, refuzând și începând să se manifeste agresiv, adresând injurii și amenințări organelor de poliție. În cele din urmă, s-a reușit conducerea inculpatei la autoturismul poliției și transportarea acesteia la sediul Poliției Vișeu de Sus, unde, în prezența martorului C. și a martorului G., aceasta a refuzat din nou să se supună testării. Inculpata chiar i-a cerut martorului C. să sufle el în fiolă, însă acesta a refuzat spunând că nu a condus el și că nu are de ce să sufle în etilotest.

Ulterior, inculpata a fost condusă la Spitalul Vișeu de Sus pentru recoltarea de probe biologice. Potrivit declarațiilor martorilor F. (medic) și I. (asistent medical) inculpata a refuzat și aici să se supună recoltării de probe biologice, refuzând totodată și legitimarea sa. Cei doi martori au arătat că inculpata avea un comportament agresiv la adresa organelor de poliție, că se afla într-o vădită stare de irascibilitate, martora arătând că ea crede că inculpata era sub influența băuturilor alcoolice („ mie mi s-a părut că inculpata se afla sub influența băuturilor alcoolice și emana halenă alcoolică”).

Cu ocazia audierii în fața instanței de judecată, inculpata și-a menținut poziția din faza de urmărire penală, refuzând judecarea în procedură simplificată și arătând că nu se face vinovată de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată. Inculpata a negat chiar și prezența martorilor C. și H. la sediul poliției, deși aceasta a fost confirmată de martorii G. și E., că nu consumase băuturi alcoolice întrucât este o persoană credincioasă, iar în ziua incidentului era în Postul Paștelui, fiind chiar vinerea dinaintea Floriilor și că întregul dosar este o înscenare a agentului principal de poliție Șimon Ileana care ar fi apropiată de viceprimarul orașului Vișeu de Sus, persoană cu care inculpata ar fi avut anumite divergențe de-a lungul timpului.

Inculpata a mai susținut că a refuzat să se supună recoltării de probe biologice și testării alcooltest întrucât a fost agresată și bruscată de organele de poliție, lucru care i-a pricinuit o stare de șoc și de revoltă. Cu toate acestea inculpata a arătat că nu a făcut plângere penală împotriva polițiștilor și a martorilor, care, susține ea, că ar fi declarat mincinos, întrucât nu ar fi dorit le facă rău acestora.

S-a menționat că susținerile inculpatei în sensul că ar fi fost agresată și bruscată de către organele de poliție au fost infirmate de către toți martorii prezenți la fața locului, martorul G. arătând în mod expres că, deși inculpata adresa injurii celor doi polițiști cărora le-a vorbit urât, unuia dintre ei spunându-i chiar că îl dezbracă de uniformă, aceștia doar au luat-o de braț pentru a o urca în mașina poliție, în condițiile în care inculpata opunea rezistență.

Dincolo de aceste aspecte, din întreg probatoriul testimonial administrat în cauză, a reieșit dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, martorii confirmând atât atitudinea ostilă și necooperantă a inculpatei, cât și împrejurarea că aceasta a avut un comportament agresiv, a refuzat fără nici un motiv să se supună testării cu aparatul etilotest și recoltării de probe biologice, deși în mod evident se afla sub influența băuturilor alcoolice, emanând halenă alcoolică.

Curtea a considerat că acest comportament al inculpatei nu a avut nicio altă explicație logică decât aceea că starea de irascibilitate și agresivitate a fost determinată de consumul în prealabil de băuturi alcoolice, cu atât mai mult cu cât inculpata este avocat și a fost anterior, în perioada 1994-1999 și procuror, astfel încât cunoștea exact care sunt posibilele consecințe penale ale unei astfel de atitudini.

Considerând ca atare dovedită vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, Curtea a avut în vedere la individualizarea pedepsei criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., ținând seama de vârsta inculpatei, de faptul că până la acest incident aceasta a avut o conduită conformă în societate, că este de profesie avocat și că, raportat la natura infracțiunii comise, pentru reeducarea acesteia nu este la acest moment necesară aplicarea efectivă a unei pedepse.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, apelanta inculpată A.

Cererea de apel a fost transmisă Curții de Apel Cluj la data de 17 ianuarie 2017, dosarul fiind înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție (instanța de apel) la data de 15 martie 2017, fixându-se termen aleatoriu la data de 18 aprilie 2017 – Completul 7 apel.

Se constată că apelanta inculpată A. nu a depus motive scrise de apel.

În dezbateri, la termenul de judecată din data de 18 aprilie 2017, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susținând că este dovedită săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, prin declarațiile martorilor, dar și cele ale medicului și asistentei de la spitalul unde a fost condusă în vederea prelevării de mostre biologice. S-a apreciat, totodată, că pedeapsa aplicată a fost just individualizată de către instanța de fond.

Examinând cauza, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază că apelul declarat de apelanta inculpată A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform actului de sesizare, Înalta Curte constată că inculpata A. a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.

Cu privire la situația de fapt, se reține că inculpata A. la data de 03 aprilie 2015, în jurul orelor 17.30, după ce a consumat băuturi alcoolice la domiciliul său, a urcat la volanul autoturismului personal și a condus pe drumurile publice din Vișeu de Sus, iar când a virat la dreapta a pierdut controlul volanului și a acroșat în partea stângă, spate, o autoutilitară care se afla oprită la indicatorul rutier „stop” pentru a acorda prioritate altor autoturisme. S-a mai reținut că inculpata nu a oprit la locul tamponării, ci și-a continuat deplasarea până în dreptul imobilului unde locuiește nepoata sa. Atât ea, cât și cei doi pasageri pe care îi transportase, au coborât din autoturism și au intrat în imobil, nu înainte ca inculpata să-l apostrofeze vulgar pe șoferul autoutilitarei care venise să-i ceară socoteală. La fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție care a constatat că din curtea imobilului a ieșit inculpata căreia i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, întrucât aceasta era vizibil sub influența alcoolului, însă a refuzat și a început să manifeste un comportament agresiv, violent, motiv pentru care, cu ajutorul forței fizice, a fost condusă la autoturismul poliției și transportată la sediul Poliției Orașului Vișeu de Sus unde a refuzat din nou testarea cu aparatul alcooltest, solicitând martorului C. să sufle în locul ei în aparatul alcooltest. Inculpata A. a fost condusă la Spitalul Vișeu de Sus, unde, în prezența medicului de gardă și a personalului medical, a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși i-au fost aduse la cunoștință consecințele refuzului, respectiv faptul că-i va fi întocmit dosar penal.

În drept, cu privire încadrarea juridică a faptei, Înalta Curte apreciază că, în mod judicios, prima instanță a apreciat că fapta sus-descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.

Inculpata A., audiată în fața instanței de fond (declarația aflată la fila 40, dosar fond), nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu dorește să fie asistată de apărător din oficiu. A arătat în declarație că martorii C. și H. nu ar fi fost la sediul poliției unde a fost condusă și, prin urmare, declarațiile acestora sunt mincinoase.

La cererea procurorului, instanța de fond a încuviințat audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, inculpata fiind de acord în acest sens. Astfel, la data de 07 aprilie 2016 au fost audiați martorii I. și F., declarațiile acestora aflându-se la filele 50-51 din dosarul de fond. La data de 12 mai a fost audiat martorul E. (filele 58-59, dosar fond), la data de 6 octombrie 2016 a fost audiată martora B. (fila 99, dosar fond), iar la data de 22 decembrie 2016, martorul G. (fila 113, dosar fond). Constatând imposibilitatea de audiere a martorilor H. și C., fiind plecați din țară, prima instanță a dat citire depozițiilor acestora de la urmărire penală, conform art. 381 alin. (7) C. proc. pen.

În fața instanței apel, inculpata A. nu s-a prezentat și nu a depus motive scrise prin care să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, astfel cum prevăd dispozițiile art. 412 alin. (4) C. proc. pen.

Reevaluând întregul ansamblu probator administrat în prezenta cauză, Înalta Curte apreciază că prima instanță a stabilit o încadrare juridică legală, fapta de care este acuzată inculpata întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.

Se apreciază că situația de fapt este conformă probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală (declarații de martori, filele 30-44, 51-60, 68-74 d.u.p.; declarațiile inculpatei, filele 82-86, 91-92 d.u.p., fișă de examinare clinică și proces – verbal pentru recoltarea probelor biologice, filele 19, 22 d.u.p.), cât și în cursul cercetării judecătorești (declarația inculpatei, fila 40; declarațiile martorilor I., fila 50, F., fila 51, E., filele 58-59, B., fila 99 și G., fila 113).

Așadar, examinând actele și lucrările dosarului, se constată că dovezile administrate dispun de forța probantă necesară răsturnării prezumției de nevinovăție, probele certe de vinovăție legitimând tragerea la răspundere penală a inculpatei pentru comiterea faptei deduse judecății, astfel că soluția de condamnare a acesteia, adoptată de către instanța de fond, este temeinică și legală.

În final, Înalta Curte apreciază că, și în condițiile în care conduita inculpatei, după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, a fost de nerecunoaștere a faptei, manifestând o poziție de negare asupra tuturor acuzațiilor formulate, pedeapsa de 1 an închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății și modalitatea de executare (potrivit art. 81 alin. (1), (3) C. pen.), au fost corect individualizate având în vedere dispozițiile art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv natura și gravitatea faptei, circumstanțele personale ale inculpatei (nivelul de educație, aceasta fiind de profesie avocat sau lipsa antecedentelor penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier, fila 112 d.u.p.). Așadar, alegerea acestei modalități de individualizare judiciară a executării pedepsei s-a dispus cu îndeplinirea condițiilor cumulative și limitativ prevăzute de art. 83 C. pen. cu privire la infracțiunea și persoana inculpatei, apreciindu-se că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată de timp.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 1 din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2015.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanta inculpată A. la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.