Infracțiune de omor deosebit de grav. Sistemul dublului grad de jurisdicție. Apel (NCPP)

27 nov. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 422

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 345/A/2016

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 408, art. 421 pct. 1 lit. a), art. 550 alin. (1), art. 552 alin. (1); Constituția României: art. 21, art. 126, art. 129; CEDO: art. 13; Protocolul nr. 7 la CEDO: art. 2

Biblioteca Universul Juridic Sintact

În sistemul N.C.P.P., apelul este singura cale de atac ordinară de reformare, în care se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei. Apelul constituind o cale de atac ordinară, pot fi atacate cu apel numai hotărârile nedefinitive (sentințe și încheieri nedefinitive). Hotărârile pronunțate de către instanța de apel, având caracter definitiv (decizii și încheieri definitive), nu pot fi atacate pe calea apelului.

Sistemul dublului grad de jurisdicție, reinstituit în procesul penal român prin noua reglementare, prin renunțarea la calea de atac ordinară a recursului, urmărește asigurarea unui echilibru între pronunțarea unor hotărâri legale și temeinice, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil și la două grade de jurisdicție în materie penală, precum și celeritatea procesuală și scăderea costurilor pentru stat și justițiabili.

Această nouă concepție a C. proc. pen. este concordantă cu art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului care prevede că: „ (1) Orice persoană declarată vinovată de o infracțiune de către un tribunal are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăție sau a condamnării de către o jurisdicție superioară. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege. (2) Acest drept poate face obiectul unor excepții în cazul infracțiunilor minore, așa cum acestea sunt definite de lege, sau când cel interesat a fost judecat în primă instanță de către cea mai înaltă jurisdicție ori a fost declarat vinovat și condamnat ca urmare a unui recurs împotriva achitării sale”.

Astfel, în lumina dispozițiilor art. 408 C. proc. pen.: „(1) Sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. (2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel. (3) Apelul declarat împotriva sentinței se socotește făcut și împotriva încheierilor”.

Potrivit art. 550 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile instanțelor penale devin executorii la data când au rămas definitive.

Totodată, art. 552 alin. (1) C. proc. pen., prevede că hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, atunci când procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel.

Prin urmare, Decizia penală nr. 578 din data de 23 mai 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. x/110/2013, este definitivă, neputând fi supusă decât căilor extraordinare de atac.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză s-a formulat o cale de atac nerecunoscută de legea procesual penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) coroborat cu art. 408 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, apelurile declarate de condamnații A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 578 din data de 23 mai 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga condamnații la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în sumă de câte 90 lei, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiune de omor deosebit de grav. Sistemul dublului grad de jurisdicție. Apel (NCPP) was last modified: noiembrie 27th, 2017 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter