„Informaţia este o armă. România, țintă și ea în războiul informaţional”. Interviu cu prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Decan, Facultatea de Comunicare, SNSPA

Universul Juridic: Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Ne aflăm în cadrul Conferinței Naționale „GDPR ‒ Data Privacy vs. Data Security”, organizată de Universul Juridic, astăzi, 25 ianuarie 2022. Avem marea plăcere să avem ca invitat special pe doamna prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA. Bine ați venit alături de noi!

Alina Bârgăoanu: Mulțumesc foarte mult pentru invitație, sunt onorată!

Universul Juridic: Ne străduim să dăm greutate acestui eveniment avându-vă pe dvs. oaspete, ca și pe alți oaspeți de seamă, în cadrul acestui eveniment. Cum percepeți desfășurarea sa până la acest moment?

Alina Bârgăoanu: Încă o dată, mulțumesc pentru invitație. Este o temă care mă preocupă, pentru că se intersectează cu preocupările mele privind dezinformarea și mai ales modul în care funcționează ea în mediul digital.

Fără să vă flatez, aș spune că deja am aflat foarte, foarte multe lucruri pe care nu le știam despre incidentele de securitate, despre breșele de profil. Este o preocupare a mea, faptul că există această cuplare între dezinformare și breșele de securitate, ceea ce în limba engleză se cheamă „hacken link”, așa încât am ascultat cu mare plăcere intervențiile din conferință. În general, consider că aceste interferențe, între diferite profesii, preocupări, discipline, reprezintă un lucru foarte foarte bun.

Universul Juridic: Dacă tot vorbim despre protecția datelor, considerați că românii, spre deosebire de vecinii lor sau de colegii din Uniunea Europeană, sunt mai puțin sau mai mult protejați? Știu aceștia să se protejeze? Avem deja un nivel de responsabilitate în acest sens?

Alina Bârgăoanu: Din păcate, aproape toate sondajele și cercetările care s-au făcut pe această temă indică faptul că, în România, există un nivel de conștientizare mai scăzut în ceea ce privește protecția împotriva dezinformării, împotriva dezvăluirii datelor personale, a preferințelor digitale.

De exemplu, există un sondaj făcut la nivelul Uniunii Europene, adică în toate statele membre, cu privire la comportamentul de „accept all cookies”. Este un comportament foarte simplu, și la noi, când se sondează acest comportament, toată lumea răspunde: „Da, sigur. Nu-mi iau nicio protecție pentru a-mi proteja dezvăluirea preferințelor digitale”. Cred că este o realitate pe care trebuie să o privim în față. Deci, da, nivelul nostru de conștientizare privind modul în care funcționează mediul digital, care sunt vulnerabilitățile, deci acest nivel de conștientizare, este mai scăzut. Chiar la un moment dat voiam să fac o cercetare cu câteva dintre colegele mele mai tinere pe comportamentul de troll și, la un moment dat, identificasem noi câteva conturi care păreau conturi neautentice, după care una dintre colege mi-a spus: „Da, dar așa postează și mama mea!”. Deci nivelul de conștientizare, la un moment dat, este atât de scăzut, încât cu greu putem face diferențierea dintre un troll – o persoană care este instruită să împroaște în stânga și în dreapta ‒, indiferent ce face, și o persoană care face lucrul acesta fiind o persoană cât se poate de reală. M-a impresionat această istorioară și atunci, o spun încă o dată, cred că trebuie continuate cercetările, să sondăm de ce se întâmplă aceste lucruri și, mai ales, să investim în efortul de instruire.

Universul Juridic: Cu siguranță vom învăța din experiențe și din greșeli. Important este să nu plătim un preț prea scump. Sunteți specializată în ceea ce se numește avalanșa aceasta de fake news, de dezinformare, mai ales în contextul în care România, și nu numai România, se află într-un joc geopolitic extrem de sensibil și de delicat. Atmosfera militaro-politică din zonă este extrem de tensionată și asistăm cu toții, cu mari emoții, la derularea faptelor. A devenit, într-adevăr, conceptul fake news o armă în ziua de azi?

Alina Bârgăoanu: Eu cred că este o armă deosebit de puternică, pentru că este una mai insidioasă, este una față de care manifestăm un nivel de conștientizare mult mai scăzut. Termenul în limba engleză este „weaponization”, și vedeți că, pentru acest termen, nu avem un echivalent în limba română. Deci informația, da, este o armă! Poate fi folosită în scopuri de demoralizare a publicului-țintă, de decredibilizare a instituțiilor, a liderilor, de creare a unei stări generalizate de confuzie și de neîncredere. Așa încât concluzia mea ar fi că România este o țintă a acestui război informațional care își dorește, așa cum am spus, decredibilizarea instituțiilor, răspândirea unei stări de incertitudine, de panică și de suspiciune generalizată.

Universul Juridic: Ce credeți că ar trebui adăugat ca un corolar al scurtei noastre discuții?

Alina Bârgăoanu: Trăim o perioadă în care tehnologia a venit peste noi. Eu sunt un fan al tehnologiei. Dar ceea ce a demonstrat cu prisosință pandemia este că tehnologiile reprezintă săbii cu două tăișuri, și atunci cred că trebuie să conștientizăm avantajele și vulnerabilitățile și să încercăm să valorificăm cât mai mult avantajele, astfel încât să nu rămânem numai cu targetarea, cu utilizarea datelor personale, cu atacurile informaționale, ci să valorificăm într-adevăr tehnologia cum se cuvine.

Universul Juridic: Vă mulțumim foarte mult pentru participarea dumneavoastră și pentru prezența în coperta și în interviul ediției Revistei Legal Magazin, pe care Universul Juridic o lansează astăzi, în mod special, în pauza care va urma. Vă mulțumim mult.

Alina Bârgăoanu: Și eu vă mulțumesc!