Indicarea textelor de lege apreciate ca fiind aplicate greşit de către instanţa de fond. Respingerea excepţiei nulităţii recursului (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 2669/2020

NCPC: art. 22, art. 153, art. 175 alin. (2), art. 248, art. 486, art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8, art. 497

II. Soluția instanței de recurs

2.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte o apreciază ca neîntemeiată.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs recurenții-reclamanți au invocat critici ce pot fi circumscrise motivelor de casare invocate, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Cu privire la acest din urmă motiv de casare, recurenții-reclamanți au arătat textele de lege pe care le apreciază a fi fost aplicate greșit de către instanța de fond, precum și argumentele lor în sprijinul acestui punct de vedere.

În consecință, în temeiul art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 486 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.2. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanții A., B., C. și D. au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, anularea Hotărârii nr. 90/15.08.2016 pronunțate de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, a Hotărârii nr. 424204/09.05.2016 pronunțate de Comisia de soluționare a contestațiilor, precum și a Deciziilor de imputare nr. 422268/01.03.2016, 422271/01.03.2016, 422267/01.03.2016 și nr. 422270/01.03.2016.

Cu titlu preliminar, se constată că instanța de recurs a invocat, din oficiu, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., având în vedere faptul că în cauză nu a fost citat Ministerul Afacerilor Interne, ca emitent al Hotărârii nr. 90 din 15.08.2016, emise de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, recursul urmând a fi analizat din perspectiva acestui motiv de casare.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. hotărârea poate fi casată atunci:

„5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității”.

Înalta Curte observă că Hotărârea nr. 90 din 15.08.2016, atacată în prezenta cauză, a fost emisă de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel cum reiese din copia acestui act, depusă la dosarul Tribunalului Brăila.

Este adevărat că reclamanții au stabilit prin cererea de chemare în judecată cadrul procesual, înțelegând să cheme în judecată doar Inspectoratul General al Poliției Române, dar, cu toate acestea, instanța era ținută ca, în baza rolului activ reglementat prin art. 22 din C. proc. civ., să pună în discuția părților citarea în cauză și a Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de emitent, prin Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul acestuia, al Hotărârii nr. 90 din 15.08.2016, pe care reclamanții au înțeles să o conteste.

Aceasta pentru că materia contenciosului administrativ presupune o procedură specială față de dreptul comun, instituind obligativitatea citării în cauză a emitentului actului administrativ a cărui anulare se solicită, în vederea respectării principiilor fundamentale ale procesului civil, cum ar fi dreptul la apărare, contradictorialitatea, precum și dreptul la un proces echitabil.

Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de fond s-a limitat la a păstra cadrul procesual stabilit de către reclamanți.

Astfel, se constată că pe parcursul soluționării cauzei de către instanța de fond, Ministerul Afacerilor Interne nu a fost citat în cauză,

Potrivit art. 153 C. proc. civ.:

„(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

(2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității”.

Având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza fără citarea Ministerului Afacerilor Interne, emitent al unuia dintre actele a căror anulare face obiectul cauzei de față, hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, pentru asigurarea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față, instanța de recurs apreciază că se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu respectarea cadrului procesual ce se impune a fi stabilit în cauză, respectiv cu citarea, în calitate de pârât și a Ministerului Afacerilor Interne.

2.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A., C., D. și B. împotriva sentinței nr. 185/2017 din 20 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Sursa informației: www.scj.ro.