Încalcarea exigenţelor dreptului la un proces echitabil. Neasigurarea dublului grad de jurisdicţie. Respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a CCR în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţuionalitate (NCPP, Constituţia României)

24 iul. 2019
Vizualizari: 966
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 335/2018

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 394 alin. (5), art. 426 lit. b) și d), art. 432 alin. (4); L. nr. 47/1992: art. 29; Constituția României: art. 16, art. 21, art. 53

Analizând actele și lucrările din dosar Înalta Curte constată că inculpații A. și B., au formulat în temeiul art. 426 lit. b) și d) C. proc. pen., cerere de contestație în anulare a deciziei penale nr. 393/A din data de 14 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, ocazie cu care au invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 394 alin. (5) C. proc. pen., potrivit cu care:

„în situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea sau unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență”, aceste dispoziții fiind apreciate neconstituționale întrucât nu impun obligația completului de divergență de a readministra probatoriul.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 (modificată și republicată), Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.

Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 rezultă că, pentru sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

– excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

– excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei;

– să nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Fiind un incident apărut în cadrul unui litigiu, invocarea unei excepții de neconstituționalitate impune justificarea unui interes de către autorul cererii.

Stabilirea acestui interes se face de către instanță, pe calea verificării pertinenței excepției, în raport cu procesul în care a intervenit și a efectului pe care decizia Curții Constituționale o produce în soluționarea procesului principal, respectiv asupra conținutului hotărârii ce se va pronunța în cauză.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Analizând pe rând condițiile prevăzute de lege pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată de inculpații A. și B., în acord cu instanța de fond, Înalta Curte constă, că cererea nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Referitor la examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, legătura cu soluționarea cauzei poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a „aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate” (decizia nr. 591 din 21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 916 din 16.12.2014).

Astfel, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură a produce un efect asupra conținutului hotărârii din procesul principal, respectiv asupra conținutului hotărârii ce se va pronunța în cauză.

Așa cum s-a arătat, obiectul cauzei de față îl constituie admisibilitatea, în principiu a unei cereri de contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. b) și lit. d) C. proc. pen., motiv pentru care, în mod corect instanța de fond a apreciat că invocarea excepției de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza excepția vizând, așa cum a reținut și prima instanță, obligațiile instanței ce soluționează cauza în complet de divergență în legătură cu administrarea probatoriului.

II. Deliberând asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte, constată următoarele:

La termenul de judecată din data de 04 aprilie 2018, s-a transmis la dosarul cauzei o cererea formulată de inculpatul B., prin apărător C., prin care s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen., potrivit cu care: „sentința dată în contestație în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă”.

În motivarea cererii, inculpatul, prin apărător, a arătat că dispozițiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen., prin neasigurarea dublului grad de jurisdicție, încalcă exigențele dreptului la un proces echitabil prevăzute de art. 16, art. 21 și art. 53 din Constituția României.

Analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen., formulată de inculpatul B., prin apărător, Înalta Curte o apreciază ca fiind inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Autorul excepției, inculpatul B., susține că prevederile legale apreciate ca fiind neconstituționale, art. 432 alin. (4) C. proc. pen., contravin dispozițiilor art. 16 din Constituția României, potrivit cu care: „(1)Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”, a prevederilor art. 21 din Constituția României: „(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”, precum și a dispozițiilor art. 53 din Constituția României: „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”.

Înalta Curte, reamintește că potrivit art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării unei excepții de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, mai multe condiții, așa cum s-a arătat în cele ce proced.

În aplicarea art. 29 din Legea 47/1992, judecătorul realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că sesizarea Curții Constituționale este admisibilă numai în măsura în care, prin excepția invocată, se solicită constatarea neconstituționalității unei prevederi dintr-o lege, care are legătură cu soluționarea cauzei, or obiectul prezentei cauze îl constituie recursul împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 394 alin. (5) C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpații A. și B. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate prin decizia penală nr. 285/A din 22 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă de câte 130 lei, vor rămâne în sarcina statului iar onorariul interpretului de limbă persană, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Se va respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituțuionalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) C. proc. pen., formulată de inculpatul B., prin apărător.

Sursa informației: www.scj.ro.

Încalcarea exigențelor dreptului la un proces echitabil. Neasigurarea dublului grad de jurisdicție. Respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a CCR în vederea soluționării excepției de neconstituțuionalitate (NCPP, Constituția României) was last modified: iulie 18th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.