Încă o şansă pentru aderarea României şi a Bulgariei la Schengen

Taxa de solidaritate impusă de stat marilor companii, multinaționalelor, deschide Revista din această seară.

Președintele UDMR, vicepremierul, Kelemen Hunor, nu exclude o modificare a legii, prin completarea acesteia, astfel încât statul să poată colecta aceasta taxă de la marile companii din România.

„Eu nu pot să exclud nici o modificare a legii, în sensul de a lărgi această arie pe codurile CAEN. Legea vorbește doar de extracția gazelor naturale și extracția țițeiului, fabricarea produselor din prelucrarea țițeiului și trebuie coduri CAEN care nu sunt incluse, cum sunt activități de servicii anexe extracției de petrol, comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate. Trebuie modificată legea dacă au dreptate”, a declarat vicepremierul Kelemen Hunor, scrie News.ro.

„Trebuie să vedem bilanțul final, cei de la OMV spun că nu au ajuns la procentul prevăzut în directiva europeană și în legea națională și arată că, pe activitatea lor, pe codurile CAEN, nu au atins acel procent. Trebuie văzute cifrele și să vedem cine are dreptate. Dacă mergem doar pe aceste coduri CAEN, poate trebuie lărgită aria de acoperire. Până nu vedem cifrele din partea firmei, e greu să spui cum e, trebuie verificat de la Ministerul Energiei și de la Finanțe pe cifrele reale”, a mai spus liderul UDMR, mai arată News.ro.

„Acesta consideră că a fost o greșeală absența acestor coduri CAEN din lege, dar nu poate spune că a fost cu intenție”, mai scrie News.ro.

Un accident de muncă care a avut loc, marți, la Cariera Jilț Sud din Gorj, readuce în atenția autorităților problema asigurării condițiilor de muncă din exploatările miniere. O autoutilitară de la Cariera Jilț Sud s-a răsturnat provocând moartea a 3 persoane și rănirea altor 10.

„În accidentul de muncă din incinta Carierei Jilț Sud, din cadrul Complexul Energetic Oltenia, localitatea Mătăsari, au murit trei bărbați, de 29, 38, respectiv 48 de ani. O tanchetă care transporta mai mulți angajați ai Carierei și două tuburi metalice de acetilenă s-a răsturnat în jurul orei 13.30 după ce, conform unor surse, ar fi rămas fără frâne. Opt din cele zece persoane rănite se mai află internate în spitale din Motru, Târgu Jiu și Craiova, fiind în afara oricărui pericol. Conducătorul auto în vârstă de 51 de ani a fost transportat la spital, urmând să îi fie recoltate probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei”, relatează Adevărul.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a mers la Cariera Jilț Sud, unde a stat de vorbă cu angajații, dar și cu reprezentanții conducerii unității.

„Am avut o discuție cu șeful de tură, am primit informații despre ceea ce s-a întâmplat acolo. Am avut o discuție și cu directorul sucursalei miniere (…). Am vorbit deja cu șeful Corpului de Control al Ministerului Energiei și o comisie va veni la CE Oltenia pentru evaluarea stadiului securității în muncă (….) și am solicitat deja, de urgență, schimbarea din funcție a directorului sucursalei miniere, a directorului exploatării și a șefului Carierei pentru că asemenea tragedii nu trebuie să se mai întâmple. (…) Nu s-a putut intra acolo, era noapte. Am discutat cu minerii, dar prefer să păstrez discuțiile confidențiale”, a spus ministrul Virgil Popescu, scrie Adevărul.

„Ministrul a adăugat că miercuri va ajunge la CE Oltenia Corpul de control care va analiza în detaliu activitatea Carierei Jilț și a companiei, inclusiv amenzile aplicate de inspectorii de muncă în urma accidentelor de muncă anterioare”, notează Adevărul.

„Directorul Complexului Energetic (CE) Oltenia, Daniel Burlan, a declarat, marți seara, că autoutilitara implicată în accidentul de la Cariera Jilț Sud nu era omologată pentru transportul persoanelor, ci era destinată transportului de marfă”, mai scrie Adevărul.

Presa mai scrie azi despre aeronavele AWACS care au aterizat la baza 90 Otopeni. După cum știm din februarie 2022, aeronavele AWACS au executat misiuni de patrulare regulate în estul Europei și în regiunea Mării Baltice.

„Este o consolidare semnificativă a prezenței aliate aeriene pe Flancul estic. Sunt capabilități aeriene suplimentare foarte importante și, aș spune, complementare capabilităților NATO terestre și aeriene dislocate deja pe teritoriul României”, a afirmat Șeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, scrie Cotidianul.

„Principala noastră bază de transport aerian, Baza 90 din Otopeni, va găzdui și coopera strâns în desfășurarea zborurilor de recunoaștere și supraveghere a spațiului aerian al Alianței în următoarele săptămâni. Misiunile comune care se vor desfășura aici vor aduce valoare adăugată și în planul creșterii coeziunii dintre personalul român și cel al Flotei 14 NATO de supraveghere, precum și în planul interoperabilității”, a mai explicat șeful SMAp, arată Cotidianul.

„Rusia ar trebui să-și oprească eforturile de a recruta sârbi online pentru a lupta alături de grupul ei paramilitar Wagner în Ucraina”, a declarat președintele sârb, Aleksandar Vucic, citat marți de Reuters, scrie Cotidianul.

„Vucic a criticat site-urile și grupurile social media din Rusia care publică reclame în limba sârbă în care grupul Wagner cheamă voluntari să se alăture rândurilor sale.(…) Voluntari sârbi au participat la lupte alături de forțe proruse în Ucraina în 2014 și 2015. Nimeni nu are o idee clară despre numărul lor exact, dar zeci de sârbi s-au înscris pentru a lupta în Ucraina începând din 2014, potrivit observatorilor. (…) Legislația Serbiei interzice participarea cetățenilor săi în conflicte din străinătate și mai multe persoane au fost condamnate pentru încălcarea ei. Vucic a respins acuzațiile conform cărora grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, are o prezență în Serbia, unde organizații pro-Kremlin și ultranaționaliste au sprijinit invazia în Ucraina” , mai arată Cotidianul.

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat, marți, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că Suedia este pregătită să pună pe ordinea de zi a Consiliului Uniunii Europene subiectul aderării României și a Bulgariei la Spațiul Schengen.

„Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii dedicate prezentării programului de șase luni al Președinției suedeze a Consiliului UE, care a început la 1 ianuarie. (…) În cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureșan i-a cerut premierului suedez ca aderarea României la Spațiul Schengen să rămână pe agenda Consiliului în următoarea perioadă, argumentând că, așa cum aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va face să fim cu toții mai în siguranță, aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen va face, de asemenea, să fim cu toții mai în siguranță”, notează Cotidianul.

„Înțeleg dezamăgirea care a fost resimțită în ceea ce privește dosarul Schengen. Suedia înțelege, la fel ca orice alt stat membru, că Bulgaria și România sunt dornice să adere la Schengen și suntem pregătiți să punem această chestiune pe ordinea de zi”, a răspuns Ulf Kristersson, conform paginii de Facebook a europarlamentarului român, scrie Cotidianul.

Seară liniștită!