Inaplicabilitatea motivului facultativ de refuz, întemeiat pe prescripția răspunderii penale, în executarea mandatului european de arestare, în condițiile neîndeplinirii cerinței de competență a autorității judiciare române

• Legea nr. 302/2004: art. 100
• Legea nr. 302/2004: art. 104 alin. (10)
• Legea nr. 302/2004: art. 110 alin. (2)
• Legea nr. 302/2004: art. 111
• Legea nr. 302/2004: art. 84
• Legea nr. 302/2004: art. 85
• Legea nr. 302/2004: art. 87
• Legea nr. 302/2004: art. 97 alin. (1) pct. 9
• Legea nr. 302/2004: art. 99 alin. (1) lit. a)
• NCP: art. 323
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Prin sentința penală nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda față de persoana solicitată A. și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare din 10.10.2023, emis de Judecătoria Raională Centrală Buda, în vederea efectuării urmăririi penale pe numele acesteia.

A dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A. și a dispus ca administrația locului de deținere să rețină persoana solicitată în arest pe o durată de 30 zile, până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 58 din 25 ianuarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.

Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

În speță, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny. 3893/2023/2, față de persoana solicitată A., în vederea cercetării acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 8 ani, durata maximă a pedepsei cumulative aplicabile fiind de 11 ani închisoare, constatând în mod just că mandatul îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că infracțiunile ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prev. de art. 97 alin. (1) pct. 9 (spălarea produselor infracțiunii) și pct. 23 (falsificarea de acte oficiale și uzul de fals) din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, iar în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 302/2004.

Se mai constată că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, iar în considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 100 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte notează că din actele și lucrările existente la dosarul cauzei rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autoritățile judiciare române într-o altă cauză penală.

Înalta Curte reține că, în contestație, persoana solicitată a susținut că este incident motivul opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, întrucât, potrivit legislației române, s-a împlinit termenul general de prescripție pentru infracțiunea de uz de fals, aceasta fiind una dintre infracțiunile pe care se întemeiază mandatul european de arestare.

Criticile contestatorului A. sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, „Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române”.

Înalta Curte reține că situațiile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) și nu motive obligatorii, astfel că instanța română poate dispune executarea mandatului european de arestare, chiar în lipsa acordului persoanei solicitate, dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

Așadar, contrar susținerilor apărării, chiar dacă s-ar constata că răspunderea penală pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române, trebuie menționat că, într-o astfel de situație, legea lasă la aprecierea instanței oportunitatea refuzului executării mandatului european de arestare, care trebuie să țină seama de circumstanțele cauzei, de natura infracțiunii comise sau chiar de demersurile autorităților judiciare emitente în vederea tragerii la răspundere a persoanei în cauză.

Se observă că împotriva contestatorului s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny. 3893/2023/2, în vederea cercetării acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, situația de fapt constând, în esență, în aceea că persoana solicitată, alături de alți complici, folosindu-se de acte de identitate false, a deschis conturi bancare în diferite instituții financiare maghiare și străine, în scopul săvârșirii unor fraude online.

S-a precizat că, prin această metodă, cetățeanul român A. ar fi comis următoarele infracțiuni:

1. În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii D.. de la adresa Budapest VIII.Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., a deschis conturi bancare în HUF și euro.

1.1. La data de 01 iulie 2016, de pe contul unei persoane vătămate a sosit o creditare în valoare de 1.568,26 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele G.. În baza notificării interne a băncii F., suma a provenit din comiterea infracțiunii de fraudă. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.237,67euro, adică 391.661 HUF în contul numărul x deschis de persoana solicitată A. la D. pe numele de E..

La 01 iulie 2016, cetățeanul român A. a ridicat în numerar la filiala din Budapesta a băncii suma de 1.250 euro, care conținea și transferul de bani de mai sus.

1.2. Pe portalul de internet E-bay, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 31 mai 2016, persoana vătămată H. a transferat ca, preț de cumpărare, suma de 9.000 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de J.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată de persoana vătămată în favoarea contului britanic, chiar în ziua creditării, a fost transferată mai departe suma de 2.453,94 euro, adică 770.451 HUF în contul numărul x deschis de A. la D. pe numele de E..

Din suma transferată, la 31 mai 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.100 euro, iar la 03 iunie 2016 a ridicat 800 euro – provenite și din alte sume transferate.

2. În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii K. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro.

3. În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii L. de la adresa Budapest VII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF, euro și lire sterline.

3.1. Pe internet, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 02 iunie 2016, persoana vătămată M. a transferat, ca preț de cumpărare, suma de 11.013,09 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de N. la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de O.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării și în ziua următoare, N. a transferat mai departe suma de 4.778,93 euro, adică 1.796.074 HUF în contul cu numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 03 iunie 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,000 euro, iar la 06 iunie 2016 2.800 euro – provenite și din alte sume transferate.

3.2. La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate P. a sosit o creditare în valoare de 2,466,18 lire sterline în favoarea contului bancar cu numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la banca britanică F. pe numele Q.. În privința sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de banca ce a transferat suma în sensul revocării plății. În ziua creditării a fost transferată suma de 2.209,75 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 08 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.150 euro, adică 677.57 HUF.

3.3. La data de 15 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate D. Kerr a sosit o creditare în valoare de 6.500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele Q.. În privința sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de un membru de familie al clientului băncii, care a solicitat virarea înapoi a sumei. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 4.509,95 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 15 iulie 2016 cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat – folosindu-se de un act de identitate fals – în numerar suma de 4,500 euro, adică 1.416.150 HUF.

3.4. La data de 17 octombrie 2016, de pe contul persoanei vătămate societatea comercială R.. a sosit o creditare în valoare de 50.274,19 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele S.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În perioada dintre 18 octombrie 2016 și 26 octombrie 2016, în mai multe rate, a fost transferată în total suma de 16.890 euro, adică 5,194.110 HUF în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, împreună cu alte sume provenite din alte virări, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 19 octombrie 2016 – 2.600 euro, la 20 octombrie 2016 – 3.200 euro, la 21 octombrie 2016 – 4.200 euro, la 24 octombrie 2016 – 5.000 euro și la 26 octombrie 2016 – 4.250 euro.

3.5. La data de 27 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate T. a sosit o creditare în valoare de 2.744,89 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 2,268,15 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 27 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,200 euro, adică 689.370 HUF.

3.6. La data de 28 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate V. a sosit o creditare în valoare de 1.889,20 lire sterline, adică 2.245 euro în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.258,51 euro-conținând și suma de mai sus – în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 28 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.200 euro, adică 688.556 HUF.

3.7. La data de 02 august 2016, de pe contul persoanei vătămate W. a sosit o creditare în valoare de 3.538 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. Chiar în ziua creditării, a fost transferată suma de 3.364,12 euro, corespunzătoare sumei de 1.048.731 HUF, în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 02 august 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,350 euro, adică 1.044.329 HUF.

3.8. La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate X. a sosit o creditare în valoare de 7.200 lire sterline, la 11 iulie 2016 de pe contul persoanelor vătămate Y. și Z. – 6.085,40 lire sterline, la 12 iulie 2016 de pe contul lui AA. – 5.350 lire sterline, toate în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Toate cele trei tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 12 iulie 2016 a fost transferată suma de 2.231,27 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E., din care suma de 2,229,89 euro a fost transferată mai departe în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la CC. pe numele de E..

Suma de 4.461,16 euro, adică 1.379.548 HUF, transferată în aceste conturi, a fost ridicată în numerar la 12 iulie 2016 de cetățeanul român A. la filialele băncilor din Ungaria.

3.9. La data de 05 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate DD. a sosit o creditare în valoare de 1.584 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.217,57 euro, adică 385.617 HUF în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

La 06 iulie 2016, cetățeanul român A. a ridicat în numerar la filiala băncii din Budapesta suma de 2.400 curo, care conținea si un alt transfer de bani.

3.10. La data de 09 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate EE. a sosit o creditare în valoare de 11.320,71 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele FF.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.418,921euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma transferată, la 09 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,400 euro, adică 748,080 HUF, ocazie cu care a utilizat un act de identitate fals.

3.11. La data de 20 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate GG. a sosit o creditare în valoare de 7,500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de numitul C., prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele HH.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, numitul C. a transferat suma de 2.447,39 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E..

Din suma totală, la 20 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.400 euro, adică 749.904 HUF.

4. În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii II.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro.

4.1. La data de 26 mai 2016, de pe contul persoanei vătămate JJ. a sosit o creditare în valoare de 6.637,68 lire sterline și, la 06 iunie 2016, de pe contul unei persoane vătămate care nu poate fi identificată exact, suma de 5.700 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele KK.. Ambele tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. Din suma virată, la 27 mai 2016 a fost transferată suma de 2.506,13 euro, respectiv la 06 iunie 2016 – suma de 3,622,50 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la II. pe numele de E..

Din prima virare, la 27 mai 2016, în filialele din Budapesta ale băncii II., persoana solicitată A. a ridicat în numerar suma de 2.000 euro, iar din suma virată a doua oară, la 06 iunie 2016 a ridicat în numerar 3.000 euro, în total 5.000 euro, adică 1.563.400 HUF.

4.2. La data de 21 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate LL. a sosit o creditare în valoare de 6,214,72 lire sterline, iar la 23 iunie 2016 suma de 4,955,97 lire sterline, respectiv la data de 28 iunie 2016 de pe contul persoanei vătămate MM. a sosit o creditare în valoare de 3.169,87 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele NN.. Toate cele trei tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. Din suma virată, la 21 iunie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2,461,72 euro, la 22 iunie 2016 – suma de 1.631,71 euro, la 23 iunie 2016 – suma de 3.765,78 euro și la 28 iunie 2016 – suma de 2.052,66 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la II. pe numele de E..

Din suma transferată, la 21 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 21 iunie 2016 – 2.450 euro, la 23 iunie 2016 – 5.000 euro, respectiv la 28 iunie 2016 – 2.050 euro, în total 9.500 euro, adică 2.990.804 HUF, la aceste tranzacții utilizând un act de identitate fals.

5. În data de 01 iulie 2016, în sucursala băncii CC.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x,care a conținut fotografia lui, dar eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro.

5.1. La data de 04 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate OO. a sosit o creditare în valoare de 6.000 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul persoanei vătămate PP. – 6.500 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul lui QQ. – 4.290 lire sterline, respectiv la 08 iulie 2016 de pe contul lui RR. – 2.400 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele SS.. Toate cele patru tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 05 iulie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2.262,07 euro, la 07 iulie 2016- 3.394,73 euro și la 08 iulie 2016 – 3.342,06 curo în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la CC. pe numele de E..

Utilizând un act de identitate fals, la 05 iulie 2016, în filialele din Budapesta ale băncii CC., cetățeanul A. a ridicat în două tranșe în numerar câte 1.000 euro din prima virare, la 07 iulie 2016, în două tranșe 2.000 euro, respectiv 1.000 euro din suma virată a doua oară, iar din suma virată a treia oară în două tranșe de 2.000, respectiv 1.000 curo, în total 8.000 euro, adică 2.528.260 HUF.

Din sumele provenite din infracțiuni, cetățeanul român A. a obținut în numerar-ca rezultat al transferurilor de bani inițiate de alți membri ai cercului infracțional – suma de 23.013.371 HUF, asupra căreia a dispus în mod necunoscut [punctul e].

Se observă, astfel, că acuzațiile privind presupusa săvârșire a infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de C. pen. maghiar, care ar putea avea corespondent în infracțiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen. român, sunt integrate, factual, celor referitoare la presupusa comitere a faptei de spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, motiv pentru care Înalta Curte, în virtutea respectării principiului recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă, apreciază necesară examinarea corelată a infracțiunilor care stau la baza emiterii mandatului european de arestare de față, constatând, în acest context, caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator.

Înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciun alt motiv opțional de refuz la predare, dintre cele prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, în raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reține că prima instanță, în mod temeinic și legal, a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare maghiare și, pe cale de consecință, în temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea predării.

Pentru aceste motive, constatând neîntemeiate criticile formulate de persoana solicitată A., în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 110 alin. (2) și art. 111 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de aceasta împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Urmare acestei soluții, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 1098 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.