Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
119 views
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarate de contestatorul A., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 din Constituţia României: Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Potrivit art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen.: Calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel, iar, conform art. 431 alin. (2) C. proc. pen.: Instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.
Nu în ultimul rând este de menţionat şi faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen.: Sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.
Interpretând sistematic aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că în concepţia C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, cât şi sentinţa sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, prevăzută în art. 431 din C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului sau a contestaţiei.
În acest sens s-a pronunţat şi instanţa supremă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, în considerentele Deciziei nr. 5/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 10 aprilie 2015, a statuat că: hotărârile judecătoreşti pronunţate în etapa admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, etapă reglementată distinct în dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive.
Analizând circumstanţele factuale ale speţei de faţă în raport de consideraţiunile anterior precizate, Înalta Curte constată că prin decizia penală nr. 1605/A din data de 13 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 431 C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 240/A din data de 26.02.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020, hotărârea fiind definitivă.
Prin urmare, contestatorul a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu mai prevede posibilitatea de reformare prin căile de atac.
Or, hotărârea judecătorească nu este susceptibilă de a fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept. Prin urmare, inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Pentru considerentele ce preced, constatând că în cauză contestatorul a declarat contestaţie împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, Înalta Curte, în temeiul art. 425^1 C. proc. pen. prin raportare la Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 1605/A din data de 13 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.
În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană condamnată, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
