Inadmisibilitatea contestației în procedura măsurilor asigurătorii și reglementarea strictă a căilor de atac în conformitate cu normele procesual penale. Contestație respinsă ca fiind inadmisibilă

6 feb. 2025
Vizualizari: 227
  • Constituția României: art. 126
  • Constituţia României: art. 129
  • Constituţia României: art. 21
  • NCPP: art. 250^1 alin. (1)
  • NCPP: art. 250^2
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 425^1 alin. (1)

Prin încheierea din data de 13 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de ridicare în parte a măsurilor asigurătorii, formulată de inculpata A. S.R.L..

În esență, Curtea de Apel București a reținut că, prin cererea formulată de inculpata S.C. A. S.R.L., s-a solicitat ridicarea în parte a măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanța nr. 323/D/P/2015 din data de 21.10.2015, respectiv asupra imobilului teren extravilan arabil în suprafață de 2.875 mp, situat în Comuna Sântimbru, Județul Alba, tarlaua x, parcela x, cu număr cadastral x, intabulat în Cartea funciară numărul x (CF sporadic x) a UAT Sântimbru, județul Alba, în cuprinsul cererii arătându-se că acesta face parte din terenul extravilan, categoria de folosință arabil, în suprafață de 5000 mp înscris în CF nr. x Sântimbru, nr. CF vechi xântimbru, nr. cadastral x, cu nr. top. xb/8, constând în teren extravilan, în suprafață de 5000 mp, categoria de folosință arabil, nr. parcelă 649/1, imobil situat în extravilanul loc. Sântimbru, jud. Alba, care a fost expropriat, în patrimoniul societății S.C. A. S.R.L. rămânând doar suprafața de 2.875 mp.

De asemenea, inculpata a solicitat radierea din cartea funciară a notării privind măsura asiguratorie a sechestrului luată asupra imobilului teren extravilan arabil în suprafață de 2.875 mp, situat în Comuna Sântimbru, Județul Alba, tarlaua x, parcela x, cu număr cadastral x, intabulat în Cartea funciară numărul x (CF sporadic x) a UAT Sântimbru, județul Alba.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 283 din 4 aprilie 2024)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stabilind că mijloacele procesuale de cenzurare a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația în care se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea contestației exercitate de inculpata S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.. împotriva unei încheieri intermediare prin care, în calea de atac a apelului s-a respins cererea de ridicare în parte a măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanța nr. 323/D/P/2014 din data de 21 octombrie 2015, respectiv asupra imobilului teren extravilan arabil în suprafață de 2 875mp situat în comuna Sântimbru, jud. Alba, identificat în tarlaua x, parcela x, cu nr. cadastral x, întabulat în Cartea funciară nr. x a UAT Sântimbru, jud. Alba.

Potrivit dispozițiilor art. 2501 alin. (1) din C. proc. pen., sunt supuse contestației exclusiv încheierile prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, instanța de fond sau cea de apel.

În plus, odată cu introducerea în legislația procesual penală, prin Legea nr. 6/2021, a dispozițiilor art. 250^2 din C. proc. pen., care stabilesc obligația organelor judiciare de a verifica periodic, în tot cursul procesului penal, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, sunt supuse contestației și încheierile prin care, subsecvent acestei verificări efectuate din oficiu, instanța de judecată dispune, după caz, menținerea, restrângerea, extinderea, respectiv, ridicarea măsurii asigurătorii dispuse.

Or, încheierea contestată în speță nu se încadrează în vreuna dintre categoriile de hotărâri anterior menționate, deoarece prin încheierea din data de 13 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016 nu s-a dispus, nici luarea unei măsuri asiguratorii, nici menținerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea unor măsuri asiguratorii dispuse, ci a fost respinsă cererea de ridicare a unei măsuri asiguratorii, ci exclusiv soluția de respingerea cererii de ridicare parțială a măsurii asiguratorii asupra unuia dintre imobilele vizate de aceasta.

Astfel, această soluție nu se circumscrie ipotezelor limitativ reglementate în cuprinsul art. 250^1 și art. 250^2 din C. proc. pen., potrivit cărora încheierile instanței de apel pot fi atacate cu contestație la instanța superioară numai atunci când conțin o soluție de luare a măsurii ori, după caz, subsecvent verificării din oficiu, de menținere, restrângere, extindere sau ridicare a măsurii asigurătorii dispuse.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) din C. proc. pen. „calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel”, caracterul de strictă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală incidente în materia măsurilor asigurătorii exclud aplicarea lor la situații neprevăzute de legiuitor și atrag inadmisibilitatea căii de atac exercitate cu nerespectarea prescripțiilor legale.

Prin urmare, limitând posibilitatea exercitării contestației exclusiv la cazurile în care instanțele de judecată pronunță încheieri prin care s-a dispus luarea sau, după caz, verificarea din oficiu a subzistenței temeiurilor unei măsuri asigurătorii, rezultă că legiuitorul a exclus din sfera de aplicare a acestei căi de atac orice alte ipoteze în care este examinată tangențial măsura procesuală, cum este și cazul cererilor de constatare a încetării de drept, respectiv, de ridicare a măsurilor, formulată în speță de către contestatori.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că inculpata S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.. a promovat o cale de atac împotriva unei încheieri definitive, nesusceptibile de reformare prin exercitarea unor căi de atac prevăzute de C. proc. pen.

Împrejurarea că, în cuprinsul dispozitivului încheierii contestate se menționează dreptul inculpatei de a formula contestație în termen de 48 de ore de la comunicare nu are nicio relevanță, întrucât, calea de atac împotriva unei hotărâri penale este întotdeauna determinată prin lege.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen. raportat la art. 2501 coroborat cu art. 250^2 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpata S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.. împotriva încheierii din data de 13 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va dispune obligarea contestatoarei la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Inadmisibilitatea contestației în procedura măsurilor asigurătorii și reglementarea strictă a căilor de atac în conformitate cu normele procesual penale. Contestație respinsă ca fiind inadmisibilă was last modified: februarie 5th, 2025 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Noutati editoriale

  • Noutati editoriale ujmag
Vezi tot

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.