Inadmisibilitatea ca sancţiune procesual penală. Lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat şi epuizat anterior
- NCPP: art. 275 alin. (2)
- NCPP: art. 421 alin. (1) lit. a) teza finală
- NCPP: art. 431
- NCPP: art. 432 alin. (4)
Prin sentința penală nr. 11 din data de 19 ianuarie 2024, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 431 din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 2 din 11.01.201 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2021.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a reținut că prin sentința penală nr. 2 C. civ. din data de 11 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 288/A/24.11.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, la solicitarea autorităților judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii, privind persoana condamnată A..
În baza art. 166 și urm. din Legea nr. 302/2004, s-a dispus recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul României a sentinței nr. T20197050 a Curtii Coroanei Guildford din data de 24.02.2020, rămasă definitivă la aceeași dată, prin care a fost aplicată pedeapsa de 5114 zile închisoare, persoanei condamnate A. pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de viol, prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea privind Infracțiunile Sexuale din 2003, potrivit legii penale române, faptele persoanei condamnate fiind prevăzute de art. 218 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 51/A din 14 februarie 2024)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Examinând calea de atac promovată de contestatorul persoană condamnat A., prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Cu titlul preliminar, Înalta Curte amintește că, inadmisibilitatea ca sancțiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat și epuizat anterior. Inadmisibilitatea operează automat și inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.
În ceea ce privește inadmisibilitatea căii ordinare de atac a apelului aceasta intervine, în principal, în două situații și anume, când apelul nu este obiectiv prevăzut de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse nici unei căi de atac, precum și atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.
În cauza de față, se reține că a fost declarat apel împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 19 ianuarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în etapa admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac a contestației în anulare, hotărâre care este definitivă.
Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, însă aceste dispoziții reglementează procedura de judecare a contestației în anulare după parcurgerea procedurii prealabile și anume, admiterea în principiu, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.
Prin decizia nr. 5 din 04 martie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 10 aprilie 2015) s-a statuat că, aplicabilitatea dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., referitoare la căile de atac în materia contestației în anulare, privește exclusiv hotărârile judecătorești pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu.
(…) hotărârile judecătorești pronunțate în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă reglementată distinct în dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive.
Considerentele hotărârii instanței supreme anterior evocate, pronunțate în procedura de unificare a practicii judiciare, susțin imposibilitatea atacării hotărârii pronunțată în procedura de admisibilitate în principiu a contestației în anulare.
Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prin încheierea apelată în cauză s-a examinat exclusiv admisibilitatea în principiu a contestației în anulare promovate împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 19 ianuarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost recunoscută o pedeapsă aplicată contestatorului de autoritățile judiciare străine și s-a dispus transferarea acestuia într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei închisorii.
Față de aceste considerente, instanța de control judiciar constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen. întrucât contestația în anulare formulată nu a întrunit exigențele depășirii etapei admisibilității în principiu, drept pentru care calea de atac este inadmisibilă.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Se constată, așadar, că apelantul contestator persoană condamnată C. a formulat apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi ordinare de atac.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) teza finală din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 19 ianuarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.