În toate țările în care democrația constituțională e solidă, juriștii, în general, și avocații, în cazul nostru, joacă un rol foarte important în consolidarea instituțiilor democratice

19 sept. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 160

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: 14 septembrie 2019 – ne bucurăm să-l avem din nou invitat și speaker la conferința „Specialiști de referință despre problemele actuale în Codurile României” pe dl profesor Valeriu Stoica. Bine ați revenit, dle profesor!

Conferința Noi reglementări în agricultură

Valeriu Stoica: Mă bucur să fiu prezent aici, la Timișoara. Am mai multe motive să mă bucur – mai întâi pentru că îmi place acest oraș, care este un bun model de civilitate, de conviețuire, în care etnii diferite, oameni diferiți se înțeleg unii pe alții și am spus mereu că Timișoara este un model pentru întreaga Românie. În al doilea rând mă bucur pentru că eu cred că aceste puncte de contact între comunitatea academică, comunitatea practicienilor – avocați, judecători, procurori – și comunitatea editorilor de carte juridică, aceste puncte de contact sunt binevenite. Și întâlnirea de astăzi, ca și altele de acest gen, pune împreună și comunitatea academică, și comunitatea practicienilor, și comunitatea editorilor de carte juridică. E benefică această întâlnire, pentru că, pe de o parte, câștigă practicienii, pe de altă parte câștigă comunitatea științifică, în discuțiile acestea pot să apară elemente noi, elemente care n-au fost avute în vedere de teoreticieni. Sunt momente, în același timp, în care autorii de carte pot să aibă privilegiul de a-și prezenta cărțile, de a-și lansa cărțile. Editorii au și ei ocazia să arate ce lucruri bune au făcut și, în final, câștigul este al tuturor. Sper că asemenea întâlniri vor fi organizate în toate județele țării; e adevărat că nu e ușor, dar măcar în marile centre universitare, care permit asemenea întâlniri între comunitatea academică și comunitatea practicienilor și aceea a editorilor. Până la urmă eforturile tuturor au un scop comun, suntem cu toții în slujba dreptului, suntem cu toții în slujba ideii de dreptate și a ideii de adevăr. Împreună, cu mijloace specifice, încercăm – și sper că și reușim în bună măsură – să slujim aceste idei.

Nicolae Cîrstea: De această dată, în acest an, o temă foarte interesantă pe care ați prezentat-o aici, la Timișoara, dacă nu mă înșel, puterea de reprezentare. Care sunt concluziile pe care le-ați tras la sfârșitul susținerii temei dumneavoastră?

Valeriu Stoica: Dacă până acum doctrina – și, într-o oarecare măsură, și jurisprudența – au acordat atenție mecanismului juridic al reprezentării sau tehnicii de reprezentare, eu am insistat în principal asupra a ceea ce este central în acest mecanism juridic, și anume asupra setului de prerogative juridice care alcătuiesc puterea de reprezentare. Am făcut, de asemenea, distincție între ipotezele în care avem reprezentare fără putere și putere fără reprezentare, pentru a puncta mai bine ce înseamnă puterea de reprezentare. Nu e vorba doar de un efort teoretic; e vorba de consecințele practice ale acestei înțelegeri a puterii de reprezentare – și ele nu sunt puține, unele dintre ele sunt în Codul civil prezente, altele rezultă din doctrină și din jurisprudență, dar important este că întotdeauna când facem asemenea eforturi teoretice trebuie să avem în vedere finalitatea practică. Și cred că asta am reușit să pun în lumină. De altfel, cei care sunt interesați de această expunere, care a fost azi foarte sintetică, o să poată să găsească detalii în următorul număr al Revistei Române de Drept Privat – e un număr dedicat reprezentării și acolo va fi găsit și un text, scris de mine, despre puterea de reprezentare.

Nicolae Cîrstea: Ați ajuns, dle profesor, la vârsta maturității academice – se știe că sunt anumite limitări după o anumită vârstă, pentru a fi cadru didactic permanent la facultate – și aș vrea să vă întreb, în acest context, ce a oferit Facultatea de Drept profesorului Valeriu Stoica și ce lasă profesorul Valeriu Stoica Facultății de Drept.

Valeriu Stoica: Sunt momente firești, sunt momente în care, pe de o parte, continui, pe de altă parte există și un punct final. Punctul final – nu mai predau studenților de la Facultatea de Drept, dar rămân în continuare la facultate, la școala doctorală. Mi se pare că e bine să las pentru predare locul celor mai tineri și care trebuie să aibă posibilități de evoluție; pe de altă parte, tocmai pentru că am ajuns la o vârstă la care chestiunile esențiale mă preocupă mai mult decât cele de detaliu, colaborarea cu doctoranzii îmi oferă un spațiu de manifestare mult mai adecvat din punct de vedere academic. Niciodată nu mă despart de Facultatea de Drept, de universitare. Este alma mater, nu întâmplător, și va rămâne alma mater până când îmi voi termina misiunea pe acest pământ.

Nicolae Cîrstea: Cu ce gânduri a pășit tânărul Valeriu Stoica acum câteva zeci de ani în Facultatea de Drept și ce a reușit, după câțiva zeci de ani în interiorul Facultății de Drept?

Valeriu Stoica: Am crezut atunci că, după o activitate practică de 11 ani, am la îndemână mijloacele, abilitățile pentru a forma generații de juriști. Cred că această misiune formativă e cel puțin la fel de importantă ca activitatea practică. A forma juriști înseamnă, de fapt, a contribui la aplicarea dreptului într-un sens benefic. Nu ignor faptul că a contat foarte mult pentru mine activitatea practică, mai întâi ca judecător și, după aceea, ca avocat. Am avut privilegiul să privesc sistemul de drept românesc din multiple perspective – a judecătorului, a avocatului, a profesorului, a celui care a înființat și a dezvoltat INM, din perspectiva ministrului, a parlamentarului… și uneori chiar și din perspectiva justițiabilului. Așadar, aceste multiple perspective mi-au dat după aceea posibilitatea să împărtășesc studenților din experiența mea îndelungată de practician și de profesor și cercetător al dreptului. Ce am lăsat în facultate și în lumea academică românească vor aprecia alții și vor judeca alții.

Nicolae Cîrstea: Dați-ne câteva detalii despre foarte interesantul proiect pe care Cercul de Drept Pozitiv, care funcționează pe lângă Facultatea de Drept le are; și poate despre colegii care vă însoțesc în această întreprindere științifică.

Valeriu Stoica: Da… e vorba de Centrul de Drept Natural. E adevărat că centrul se cheamă, cu o formulă completă, Centrul de Studii de Drept Natural și de Analiză Normativă – ceea ce înseamnă că, deși preocuparea noastră principală este aceea de a sublinia că fundamentele oricărui sistem de drept se regăsesc în dreptul natural; nu ignorăm dreptul pozitiv, pentru că dreptul natural n-ar putea fi aplicat dacă n-ar exista dreptul pozitiv și este rațiunea pentru care suntem preocupați, în cadrul centrului, și de analiza normativă. Până la urmă, analiza normativă înseamnă analiza dreptului pozitiv. Dar accentul principal este pe dreptul natural. Rostul este tocmai acela de a da substanță unei dezbateri de ordin teoretic, filosofic și, de ce nu, și politologic, în legătură cu misiunea pe care o are sistemul de drept în orice țară și, desigur, și în România, și în Europa, în condițiile democrației constituționale. Cred că de multe ori am fost cantonați într-o analiză de tip hermeneutic a normelor juridice, un exces de pozitivism, uitând că, în absența acestor fundamente de drept natural, sistemul de drept pozitiv își pierde chiar sensul de a exista. Fundamentele de drept natural ale sistemului de drept pozitiv pun în lumină limitele pe care legiuitorul le are, valorile pe care trebuie să le respecte și nevoia permanentă de a se întoarce la aceste fundamente ale dreptului. Speranța mea este că, în timp, aceste dezbateri pe care le inițiem la Centrul de Drept Natural, cărțile care vor fi publicate, fie prin traducerea unor opusuri importante din limba franceză, din limba engleză, precum și lucrările originale pe care sper să le scrie membrii centrului, toate acestea îmi dau mult optimism pentru ceea ce vom face în continuare.

Nicolae Cîrstea: Suntem aici, la Timiș, la un eveniment organizat de profesia de avocat, respectiv Baroul Timiș și UNBR; pe de altă parte, foarte de curând s-a finalizat examenul de primire în profesie, au intrat anul acesta, că au fost două examene, spre 2000 de tineri avocați în profesie, la ultimul examen, de săptămâna trecută, sunt 1700 de candidați admiși. Aș vrea să vă întreb, dle profesor, cum se construiește un brand puternic în avocatura românească. Sunteți unul dintre brandurile puternice și foarte respectate ale avocaturii românești.

Valeriu Stoica: Întotdeauna când e vorba de începuturi, drumurile sunt deschise, nu sunt ușoare, dar sunt foarte multe posibilități și nu ești în fața unui spațiu ocupat deja de alții. Am avut avantajul – și eu, și mulți dintre cei care astăzi sunt nume de referință în barourile românești – ca, atunci când s-a liberalizat profesia, odată cu intrarea în vigoare a Legii de organizare a profesiei de avocat din anul 1995, încă exista un spațiu liber, virgin. Astăzi deja spațiul este aglomerat, există mari societăți de avocați, române sau ca filiale ale unor societăți de avocați din străinătate; există cabinete de avocați, numărul avocaților este foarte mare în România în momentul de față – mă refer la cei care profesează efectiv, că sunt și avocați care nu profesează. Și atunci, pentru cei tineri care intră în profesie nu este foarte simplu. Mai întâi, ei sunt obligați să colaboreze, fie cu un cabinet de avocat, fie cu o societate de avocați, pentru că fără experiență profesională nu vor avea credibilitate în fața clienților. O perioadă de ucenicie este obligatorie. După care, drumurile, așa cum sunt ele, destul de obturate, destul de înguste, destul de ocupate, pot fi accesate. Poți să faci avocatură de tip tradițional, într-un cabinet individual. Sau poți să mergi pe varianta avocaturii corporatiste. Important este că profesia de avocat se îmbogățește, se regenerează și, deși mulți se sperie de numărul mare de avocați, nu trebuie să uităm că, în toate țările în care democrația constituțională e solidă, juriștii, în general, și avocații, în cazul nostru, joacă un rol foarte important în consolidarea instituțiilor democratice, a modului de funcționare a acestora. Eu cred că profesia liberală de avocat, ca și alte profesii liberale, juridice sau extra-juridice, contribuie foarte mult la consolidarea societății bazate pe democrația constituțională în România.

Nicolae Cîrstea: Un scurt mesaj pentru tinerii colegi care au accesat profesia de avocat în acest an?

Valeriu Stoica: Să nu uite că ceea ce au învățat în facultate e doar începutul. Să persevereze mereu în studierea dreptului; și să înțeleagă ceea ce n-au putut să înțeleagă în facultate, pentru că nu aveau cum, să înțeleagă viața care este supusă reglementării și să aibă nu numai o reprezentare asupra normelor juridice și a tehnicii acestora; să înțeleagă valorile care sunt apărate de normele juridice; să înțeleagă complexitatea vieții la care aceste norme juridice se aplică. Pentru că o mare dificultate, mai ales pentru tânărul practician, inclusiv pentru avocați, este aceea că, neavând experiență de viață, aceste probleme specifice, complexe, care există în practică, indiferent că e vorba de ramuri importante ale economiei sau de segmente sociale delicate sau chestiuni care par simple, cum sunt cele de familie – toate acestea presupun o înțelegere a vieții. Le doresc tinerilor practicieni avocați să fructifice avantajul pe care-l au. Pentru că, spre deosebire de judecător, care privește lucrurile mai de sus și nu intră în contact direct cu elementele concrete de viață, avocatul are privilegiul ca, din discuțiile cu clientul, din documentele pe care le are la dispoziție, să înțeleagă mult mai bine aceste fenomene de viață și după aceea să le poată explica și prezenta judecătorului în așa fel încât, într-adevăr, să se facă o aplicare creativă a legii.

Nicolae Cîrstea: Un sfat și pentru noua conducere a UNBR? – Atât la nivelul uniunii au fost schimbări anul acesta, cât și la nivelul a aproape jumătate din barourile din România. Cu privire la profesie.

Valeriu Stoica: Dacă spuneam mai devreme că profesia de avocat, ca profesie liberală, la fel ca celelalte profesii liberale, joacă un rol extrem de important în consolidarea jocului democratic din România și în consolidarea statului de drept, asta înseamnă că barourile de avocați, Uniunea Barourilor, sunt instituții care, ele însele, trebuie să facă dovada unei bune funcționări, în măsura în care aceste instituții se consolidează, însăși structura de ansamblu instituțional a României se consolidează. Eu am convingerea că cel mai mare efort pe care trebuie să-l facem în România, pentru că încă nu l-am împlinit, este efortul de construcție și reconstrucție instituțională, astfel încât să asigurăm temeiul de stabilitate și de predictibilitate fără de care nicio societate normală nu poate funcționa.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dle profesor.

Valeriu Stoica: Și eu vă mulțumesc și vă doresc succes!

 

În toate țările în care democrația constituțională e solidă, juriștii, în general, și avocații, în cazul nostru, joacă un rol foarte important în consolidarea instituțiilor democratice was last modified: octombrie 1st, 2019 by Valeriu Stoica
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Valeriu Stoica

Valeriu Stoica

Este doctor în drept magna cum laude, avocat, membru al Baroului Bucureşti, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, autorul a peste 80 de articole, studii şi lucrări de specialitate, publicate atât în România cât şi în străinătate.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter