În Republica Moldova, mai importante sunt organele de conducere ale Uniunii Avocaților

Nicolae Cîrstea: 8 februarie 2019, Craiova, a V-a ediție a Conferinței de Drept penal al afacerilor – suntem împreună cu dl decan al Baroului Chișinău. Dle decan Dorin Popescu, bine ați revenit la Craiova! Înțeleg că este un acord, un parteneriat care există între cele două barouri, pe lângă o prietenie care poate să fie între doi oameni și între persoane.

Dorin Popescu: Exact, avem un acord de colaborare între Baroul Dolj  și Baroul Chișinău, grație implicării foarte active a colegului și bunului meu prieten, Lucian Săuleanu. Mai înainte am decis să facem acest lucru și a fost o bună intenție și a dumnealui și îmi pare bine că am reușit să încheiem acest acord de colaborare. Și, în contextul acestui acord, am participat, astăzi, la această conferință, a V-a ediție – sunt pentru prima oară la această conferință; sunt pentru prima oară în Craiova. Și sunt bucuros că am avut marea onoare să particip la acest eveniment și sperăm la o colaborare perpetuă, nu doar în calitate de decan, dar și în calitate de avocat, de profesor de Drept penal – și cred că va fi totul bine și în viitor.

Nicolae Cîrstea: Cum ajută activitatea dumneavoastră sau perspectiva activității dumneavoastră conlucrarea cu colegii avocați din România, ceea ce vedeți că se întâmplă în România, eventual poate chiar pentru a îmbunătăți activitatea avocaților din Republica Moldova?

Dorin Popescu: Este foarte utilă această colaborare. În primul rând vreau să spun că știm că foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenie românească; mulți cetățeni moldoveni au afaceri în România; mulți cetățeni ai României au afaceri în Republica Moldova. Și, în acest context, permanent colaborăm cu colegii din România, suntem telefonați uneori să preluăm anumite dosare, anumite cauze. Și, vorbind despre Dreptul de penal de afaceri, este clar că în unele situații este necesară și o implicare a avocaților din Republica Moldova pentru apărarea intereselor, ori a întreprinderilor mixte, ori a întreprinderilor cu capital străin din România; și viceversa. De aceea, această colaborare este una foarte utilă. Dar sperăm că, totuși, în viitor vom obține dreptul avocaților din Republica Moldova de a pleda în instanțele din România și, respectiv, dreptul avocaților români să pledeze în instanțele din Republica Moldova, să-și apere interesele clienților care au afaceri, care au alte interese legale în Republica Moldova. De aceea, această colaborare și organizarea unor astfel de forumuri este foarte utilă și foarte importantă.

Nicolae Cîrstea: La o primă percepție, cât de diferită este profesia în cele două țări?

Dorin Popescu: Ați întrebat cât este diferită și aș fi vrut să răspund cât este de asemănătoare. Nu văd mare diferență, pentru că, ce ține de domeniul penal, conceptual, un pic diferă Codul penal al României de Codul penal al Republicii Moldova, dar, practic, aceleași instituții reglementează. Deci, sub acest aspect, nu văd mare diferență. Inclusiv ce ține de activitatea avocaților, atât din Republica Moldova, cât și din România. Avem, totuși, multe puncte comune ce țin de problemele pe care le au avocații, atât în Republica Moldova, cât și în România. Dar, repet, în ceea ce privește activitatea, în principiu, ce ține de domeniul civil, de domeniul comercial, în principiu nu este diferență. Deja ține mai mult de chestiuni de procedură – diferențe de procedură și diferențe de interpretare a legislației, atât de către instanțele din Republica Moldova, cât și de către instanțele din România. Dar, în general, ca activitate avocațială, în principiu, mare diferență nu este.

Nicolae Cîrstea: Dați-ne câteva date despre Baroul Chișinău.

Dorin Popescu: Baroul Chișinău activează în cadrul Uniunii Avocaților – în care avem 4 barouri, inclusiv Baroul Chișinău. În Baroul Chișinău avem peste 1600 de avocați cu licență activă. Ce ține de structura baroului – legea noastră prevede doar Adunarea generală a baroului și decanul. Din păcate, până în momentul de față, nu prevede legea să avem un consiliu, dar eu sper ca în viitor – și țin la acest lucru – să avem măcar un consiliu consultativ, dar sperăm că se va modifica legislația în așa mod, încât să atribuim importanță barourilor. Pentru că în România importanța barourilor pentru avocați este foarte mare; în Republica Moldova, mai importante sunt organele de conducere ale  Uniunii Avocaților. Dar, repet, îmi doresc să dezvoltăm barourile și în Republica Moldova.

Nicolae Cîrstea: Care sunt problemele principale cu care se confruntă colegii avocați din Baroul Chișinău și poate chiar din întreaga republică?

Dorin Popescu: Una din problemele de bază, pentru că suntem, într-un fel, marginalizați de către autoritățile de stat – suntem liber-profesioniști, dar în comparație cu alte domenii în care activează liber-profesioniști, avem o impozitare a activității într-un procent mai mare. De exemplu, în alte activități e vorba de 12 procente, la noi e vorba de 18 procente. Avem alte probleme, ce țin de asigurarea socială, de asigurarea medicală. O problemă majoră este faptul că, deși sunt avocați pensionari, avocați cu dizabilități și, deși din punct de vedere social sunt asigurați de stat cu pensii, sunt asigurați legal cu poliță medicală, oricum, însuși faptul că persoana activează ca avocat, deja trebuie să achite polița medicală, indiferent de faptul că este asigurat de către stat. Și este o problemă importantă în acest sens. Avem probleme cu ceea ce ține de achitarea concediului de maternitate pentru doamnele avocate. Sunt un șir de probleme în acest sens, de aceea nici nu prea avem comunicare instituțională cu organele procuraturii, cu instanțele de judecată și ne dorim, în viitor, totuși, să avem o colaborare, să avem o comunicare, pentru că, până la urmă, facem un lucru comun, toți activăm pentru a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale omului. De aceea, trebuie să existe această comunicare. În general, în ceea ce ține de barouri, avem problemele sediilor – statul, din păcate, nu ne acordă nimic, trebuie să ne descurcăm singuri. Este aceeași problemă, cred, ca și a colegilor avocați din România, ce ține de Legea cu privire la combaterea spălării banilor, care, de fapt, ne obligă să încălcăm legea cu privire la avocatură și să oferim anumite date – care, de fapt, ar constitui secret profesional, organelor – de stat. Deci cam acest gen de probleme sunt, dar vedem cum reușim să le depășim.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dle decan. Vă spunem bine ați venit la Craiova – sper ca această conlucrare profesională să continue și să aibă și noi valențe în viitor.

Dorin Popescu: Mersi mult. Sper să ne revedem în viitor, tot la astfel de evenimente frumoase. Și sper ca editura pe care o reprezentați să revină și la noi, în Moldova, să avem o colaborare și la nivel de facultăți de drept, și la nivel de barouri, și  la nivel de uniuni ale avocaților – pentru că faceți un lucru absolut necesar pentru noi, avocații, și ne oferiți atât posibilitatea să publicăm ceea ce considerăm noi că reprezintă interes, dar și ceea ce publicați dumneavoastră prezintă interes pentru justiție, pentru jurisprudență, pentru avocați în general.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc.