În procedura penală actuală, din păcate, tehnicile și mijloacele de investigare specială au ajuns să devină regula, față de probațiunea clasică

NICOLAE CÎRSTEA: 16 septembrie 2017, Timișoara – suntem împreună cu dl. profesor Viorel Pașca, spicher la Conferința Codurile Fundamentale, probleme controversate în dezbaterea specialiștilor. D-le profesor, mai sunt probleme în materie penală care trebuie dezbătute și aprofundate de specialiști sau s-a spus deja totul?

VIOREL PAȘCA: Despre coduri nu s-a spus totul; pentru că dacă ministrul justiției spune că justiția scârțâie și trebuie resetată, în mod cert resetarea trebuie să privească și codurile – penale, de procedură civilă, bănuiesc și cele civile și de procedură civilă. Nu numai în acord cu deciziile Curții Constituționale, ci anticipând și eventualele neconstituționalități a altor norme din codurile respective, pentru că, la un interval de, iată, trei ani de la intrarea lor în vigoare, cred că s-a format deja o imagine destule de clară asupra multor probleme controversate în reglementările acestora.

NICOLAE CÎRSTEA: Sunteți un avocat important în această regiune a țării și la nivel național. Care sunt problemele cu care se confruntă un avocat specializat în Penal, în baza acestei noi legislații care a intrat în vigoare în 2014?

VIOREL PAȘCA: Problemele cu care se confruntă un avocat în Penal sunt cele care țin de echitatea procedurilor; pentru că în procedura penală actuală, din păcate, tehnicile și mijloacele de investigare specială au ajuns să devină regula, față de probațiunea clasică. Mai mult decât atât, avem probleme vizavi de modul în care este condusă o anchetă, pornind de la delațiuni, spun eu. Într-o justiție în care delatorul – nu-i spun denunțător, ci delator – devine colaborator al justiției, echilibrul dintre apărare și acuzare nu este cel caracteristic procesului echitabil european.

NICOLAE CÎRSTEA: Se vorbește de o nouă legislație în zona magistraturii; se vorbește de o vârstă de minimum 30 de ani pentru a accede în magistratură. Care este opinia dumneavoastră asupra acestor modificări legislative vehiculate în spațiul public?

VIOREL PAȘCA: În ce privește vârsta judecătorilor care ar trebui să hotărască asupra destinelor oamenilor, deși există legislație în care nu poți accede la această funcție publică – magistratura –, care fixează un termen de 30 de ani, cred că în situația țării noastre n-o putem realiza, deși ar fi de dorit. Vedeți, nu suntem încă în situația să completăm locurile libere din magistratură și din procuratură; pentru că sunt motive financiare. Nu am fost în stare să asigurăm resursa umană pentru separarea funcțiilor așa cum a proiectat codul de procedură penală separarea funcției de cameră preliminară față de judecătorul fondului – am creat un artificiu. Or, un judecător de cameră preliminară care s-a pronunțat asupra unor excepții, greu de crezut că, continuând tot el judecata, va fi judecătorul imparțial. Ca atare, singurul lucru pe care l-aș vedea posibil este ca, în raport – și aici este bine ceea ce propune ministerul, o anumită experiență pentru a accede la instanțele superioare –, este ca în cazul judecătorilor tineri care vin de pe băncile Institutului să se facă o selecție a cauzelor în care pot să judece ca judecători unici sau să revenim la ceea ce eu am considerat că a fost un lucru bun în justiție – completul de două persoane, în care întotdeauna, pe lângă un judecător în vârstă intra un judecător nou promovat. În primă instanță, complet de doi judecători; în calea de atac – complet de trei. Și acest lucru ar însemna completarea efectivelor magistraturii cu posturile neocupate.

NICOLAE CÎRSTEA: Anul acesta, pe 3 noiembrie, la Timișoara se aniversează 25 de ani de la înființarea Facultății de Drept. Îmi aduc, în acest context, aminte de acele conferințe extraordinar de mari – Conferința națională inițiată de dl. Radu Motica, fostul decan al facultății, cu participanți și spicheri din întreaga țară. Ce a reprezentat în opinia dumneavoastră Facultatea de Drept pentru mediul universitar timișorean și, de ce nu, național, în acești 25 de ani?

VIOREL PAȘCA: În primul rând a însemnat o îmbogățire a paletei profesionale pe care o poate oferi universitatea timișană. A însemnat, în același timp, un aport semnificativ, spun eu, la formarea juriștilor care profesează astăzi, fie în magistratură, fie în avocatură sau în alte domenii. A însemnat, în același timp, afirmarea, atât pe plan național – pentru că spun că facem parte dintre primele facultăți în ierarhia rezultatelor – și o afirmare pe plan internațional, pentru că astăzi, despre Timișoara, dacă vă prezint această revistă, pe care o edităm în limba engleză, împreună cu Universitatea din Pecs, face cunoscută în Europa doctrina penală română, dar, în același timp, ne-a legat într-o rețea cu o mulțime de facultăți din zona est-europeană și central-europeană și din Europa de Vest. Spre exemplu, legături foarte bune cu Institutul Max Planck din Freiburg, unde doctoranzii noștri merg și fac pregătire în mod obligatoriu, un anumit stadiu; Universitatea din Padova, împreună cu care, iarăși, am dezvoltat programe comune; doctorate în cotutelă cu universități din Franța, în perspectivă Spania. Or, este un lucru demn de laudă că putem să ieșim în Europa cu o școală juridică de la Timișoara.

NICOLAE CÎRSTEA: Mulțumesc, d-le profesor. Vă așteptăm în continuare cu materiale foarte interesante pe universuljuridic.ro, foarte apreciate, de altfel. Sperăm că aveți timp să aprofundați anumite chestiuni în zona penală și procesual-penală, de interes pentru toți colegii care practică și lucrează în materia penală în zona juridică.

VIOREL PAȘCA: Cu proxima ocazie o să vă mai trimit câteva „glume” la revistă, pentru că am considerat că pot să le prezint și într-o manieră mai accesibilă, fără să rămân în excesivul normativist al juridicului ca atare.

NICOLAE CÎRSTEA: Vă mulțumesc, d-le profesor!

VIOREL PAȘCA: Cu mare plăcere.