În magistratură există oportunităţi profesionale certe, care ne permit să ne păstrăm optimismul

Mircea Fica: Ați absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, una dintre cele mai respectate și apreciate din țară. Cum ați caracteriza perioada facultății?

Denisa Băldean: Da, sunt formată ca jurist la școala clujeană de drept, născută la început de secol XVI, a cărei istorie deloc lină este marcată de personalitățile unor juriști cu o incontestabilă valoare.

Am intrat la facultate imediat după examenul de bacalaureat, așa încât trecerea la etapa studiilor universitare s-a desfășurat lin, fără sincope și a reprezentat o continuare firească a formării mele intelectuale.

Au fost ani de studiu intens, de formare, de visare, de efervescență, de iubire, iar idealurile noastre legate de profesiile pe care aveam să le alegem erau cele care ne motivau. Am avut modele în profesorii noștri, iar ei au avut suficientă înțelepciune încât să nu strivească în noi speranța, credința, imaginea profesională spre care tindeam.

Am ales profesia de judecător de la început, gândind că ea corespunde în cea mai mare măsură personalității mele, structurii intelectuale pe care o aveam, maturității și sensibilității mele. Am avut un timp de reflecție anterior alegerii, pentru că imi doream mult ca ea să fie una perfectă, să aleg profesia pentru care sunt născută, iar nu una care mă obligă la acceptare. La 20 de ani, cauți ceea ce pare perfect.

În timp, am înțeles că viața înseamnă relativ și nuanță, adaptare, însă, (re)pusă în fața aceleiași opțiuni, aș alege la fel.

Mircea Fica: Economia județului Cluj a cunoscut o dezvoltare substanțială în ultimii 15 ani, proces care a determinat și o creștere a numărului de dosare instrumentate în instanțele de judecată. Cum a evoluat numărul de dosare soluționate de judecătorii Curții de Apel Cluj și gradul lor de complexitate? Din ce sectoare economice provin cele mai multe dosare?

Denisa Băldean: Cadrul juridic național a fost și este frecvent supus unor modificări, ceea ce indică adeseori o pregătire improprie a adoptării actelor normative care au influență covârșitoare asupra activității de aplicare și interpretare a legii desfășurate de instanțe.

Se constată, totodată, o tendință de creștere a gradului de complexitate a dosarelor, în toate domeniile dreptului. Judecătorii au avut și au de soluționat litigii complexe vizând dreptul de proprietate, generate de aplicarea dispozițiilor legilor speciale reparatorii apărute după anul 1989, acte normative modificate succesiv, numeroase pricini având ca obiect raporturile între profesioniști, în accepțiunea actuală a Codului Civil, precum și problemele specifice insolvenței. Intensificarea vieții economice a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani a determinat, desigur, o creștere a numărului și a complexității acestui gen de litigii, grefată pe necesitatea soluționării lor cu celeritate.

Apare obligatorie relevarea segmentului ce vizează soluționarea litigiilor în materia contenciosului administrativ și fiscal, pentru că întărirea rolului instituțiilor publice în statul de drept, corelat cu asigurarea unei protecții reale a cetățenilor în relația cu autoritățile publice locale și centrale, au generat numeroase cauze privind cercetarea legalității actelor administrative de autoritate, controlul activității organelor administrației de stat.

O pondere însemnată în volumul de activitate al instanței o reprezintă litigiile de muncă și asigurări sociale. Complexitatea acestora este accentuată în ultimii ani. Nu în ultimul rând, evoc complexitatea în creștere a raporturilor juridice specifice domeniului penal al dreptului, precum și o creștere accentuată a volumului de activitate in această materie la nivelul judecătoriilor în ultimii trei ani, generată de modificări legislative pe competență.

În contextul creșterii în amploare și complexitate a problematicii juridice asociate diferitelor arii sociale sau economice, specializarea judecătorului devine, în opinia mea, inevitabilă. Afirmarea caracterului necesar și, se pare, inevitabil al specializării, echivalează cu recunoașterea imposibilității judecătorului de a asimila și de a înțelege atât informația normativă, cât și comentariile doctrinare și soluții jurisprudențiale, ea apărând, așadar, ca o premisă a performanței. Circumscris acestui deziderat, al ameliorării calității actului de justiție prin specializarea activității judiciare, s-a reușit înființarea unor noi secții, la nivelul Curții de Apel Cluj, astfel că din anul 2017 activitatea se desfășoară la nivelul a cinci secții: Secția I civilă; Secția a II-a civilă, Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal; Secția a IV-a, pentru soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, Secția penală și de minori.

În mod similar, la nivelul celorlalte instanțe din circumscripția Curții de Apel (tribunale și judecătorii) sunt înființate, după caz, secții și/sau completuri specializate, încercându-se o repartizare echilibrată a judecătorilor în cadrul acestora, astfel încât, în ansamblul ei, activitatea de judecată să se desfășoare condiții optime.

Numărul insuficient de judecători la nivelul unor judecătorii face cu neputință o perfecționare a judecătorilor pe materii strict determinate, pentru a facilita, în acest mod, o cunoaștere cât mai aprofundată a dispozițiilor legale și o interpretare cât mai riguroasă a acestora. Această problemă se adaugă celor recurente, care marchează sistemul judiciar și este de natură să ne vulnerabilizeze.

Trăim vremuri în care volumul de activitate al judecătorului nu mai poate fi redus, într-un mod simplist, la numărul de dosare alocat anual. El se impune a fi analizat din perspectiva exigențelor noilor legi substanțiale, a noilor coduri de procedură, care prin modificarea permanentă a normelor de competență materială au contribuit la creșterea complexității activităților judiciare la nivelul curților de apel, iar procedurile judiciare impuse de judecătorul de fond și de apel devin mult mai complexe, prin durata și conținutul lor.

Mircea Fica: Cum percepeți pregătirea experților judiciari pe care-i au la dispoziție judecătorii din instanțele clujene?

Denisa Băldean: În mare parte, sunt experți judiciari care își desfășoară activitatea cu profesionalism, respectându-se pe ei înșiși și părțile aflate în litigiu.

Problema se circumscrie numărului redus al acestor experți în raport cu volumul de activitate al instanțelor, precum și a inexistenței unor experți judiciari în anumite domenii, ceea ce face ca administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară să fie încă dificilă și de natură a influența într-o mare măsură durata procesului.

Mircea Fica: Institutul Național al Magistraturii are un nivel de exigență care asigură o pregătire temeinică viitorilor magistrați. Cum evoluează tinerii magistrați din instanțele clujene?

Denisa Băldean: Din perspectiva formării profesionale inițiale și  a celei continue, s-a înțeles că, în plan instituțional, rolul central în formarea profesională a judecătorilor revine Institutului Național al Magistraturii, acesta propunând, în ultimii ani, o platformă largă și flexibilă de programe și de acțiuni, astfel încât să fie acoperită o tematică juridică foarte vastă.

În opinia mea, apare necesară o continuă diversificare a tematicilor de instruire, acompaniată de preocuparea ca tinerii magistrați să accepte ab initio faptul că maturizarea în această profesie se formează în 10-15 ani, pe structura construită în școală. Nu devii magistrat în ziua absolvirii Institutului Național al Magistraturii. Magistratul se formează în timp,  clădind, cu vocație, infinită răbdare și cu perseverență, o arhitectură care poate deveni, la un moment, dat impresionantă. Efortul de zi cu zi în instanță, prin studiul pe dosare și în bibliotecă, este cel care urmează formării inițiale în INM, judecătorul fiind „condamnat” la studiu continuu, așa cum sugestiv a fost spus.

Se poate spune că axul central al formării profesionale propuse astăzi de Institutul Național al Magistraturii este caracterizat prin deschidere, polivalență, flexibilitate, adaptabilitate și spirit anticipativ.

Mircea Fica: Cum colaborează Curtea de Apel Cluj cu avocații din Baroul Cluj și cu reprezentanții celorlalte profesii juridice – executori, notari și practicieni în insolvență?

Denisa Băldean: Relațiile instituționale ale Curții de Apel Cluj s-au derulat în condiții optime de colaborare, unele având la bază o îndelungată tradiție – am în vedere aici Baroul Cluj. Au existat mereu întâlniri formale și informale, destinate îmbunătățirii relaționării și eliminării oricăror bariere ori obstacole în fluxurile de informații, în desfășurarea și organizarea activităților judiciare de interes comun.

Din perspectiva relației cu barourile de avocați din circumscripția Curții de Apel Cluj, ultimii ani au fost caracterizați de intenția colaborării deschise și oneste în vederea cunoașterii problemelor apărute în legătură cu realizarea activității de judecată sau în funcționarea la nivel administrativ a instanțelor.

Atașată convingerii sale că doar abordarea directă și aplicată, fără exces de formalism, a dialogului cu conducerile barourilor poate contribui la cunoașterea și rezolvarea problemelor, Curtea de Apel a încurajat comunicarea necesară aducerii unui plus de calitate în importantul dialog judecător-avocat. Suntem pe deplin conștienți că avocații reprezintă unul dintre partenerii esențiali ai judecătorilor, efortul de aflare a adevărului și de adoptare a unor hotărâri legale și temeinice implicând, într-o semnificativă măsură, și contribuția fiecărui avocat, în procesele în care aceștia asistă sau reprezintă părțile.

Pentru creșterea în calitate a dialogului judecător-avocat în sălile de judecată, și în cursul anului 2015 s-au desfășurat, cu sprijinul AMR – Filiala Cluj, la sediul Curții de Apel Cluj, întâlniri de discuții și analiză între judecători și avocați din Baroul Cluj.

Totodată, există disponibilitatea declarată a  Baroului Cluj de a contribui la implementarea aplicației create de Curtea de Apel Cluj și care permite vizualizarea online a unor documente ale dosarelor aflate pe rolul Curții și al instanțelor arondate.

Cu practicienii in insolvență sunt organizate întâlniri profesionale comune, periodic, destinate realizării unui schimb de experiență autentic.

De altfel, Conferința juridică de la Cluj, organizată în data de 27 septembrie, în colaborare cu toate categoriile de formație juridică evocate de dumneavoastră, face dovada adevărului acestor cuvinte.

Mircea Fica: Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare. Cum apreciați condițiile de lucru actuale în instanțele din România, respectiv în cele din raza Curții de Apel Cluj?

 Denisa Băldean: Numărul cauzelor de soluționat și al celor soluționate continuă să înregistreze valori mari în raport cu media europeană, atât la nivelul Curții de Apel propriu-zise, cât și la nivelul tribunalelor și al judecătoriilor, menținându-se, în general, la cote ridicate.

O încărcătură medie anuală de 1.600-1.800 dosare pe judecător, constatată la nivelul unora dintre judecătorii, nu poate conduce la un act de justiție satisfăcător în raport cu exigențele naționale și cu cele europene de eficiență și de calitate. Dacă adăugăm la aceasta tendința de creștere accentuată a gradului de complexitate a dosarelor în toate domeniile dreptului, avem tabloul complet. Eficiența procesului judiciar a fost identificată încă din anul 2007 drept o problemă majoră a sistemului judiciar românesc în ansamblu, fiind generalizate probleme precum: creșterea complexității activităților judiciare la nivelul curților de apel și acela al instanțelor arondate, în toate domeniile dreptului; un volum de activitate in continuare ridicat, atât pentru judecători, cât și pentru auxiliarii de specialitate; subdimensionarea  schemelor de personal, mai cu seamă în domeniul auxiliarilor de specialitate, în condițiile în care numărul posturilor de judecători a crescut în ultimii ani; birocratism excesiv în soluționarea procedurilor de suplimentare, modificare și echilibrare a schemelor de personal; alocarea inadecvată a localităților în aria de competență teritorială a judecătoriilor, excesive la nivelul judecătoriilor-reședință de județ și extrem de reduse la nivelul judecătoriilor mici; păstrarea unor instanțe judecătorești în localități mici, neatractive, care funcționează efectiv cu 1-2 judecători și scheme supradimensionate în privința auxiliarilor de specialitate, integral ocupate; supraîncărcarea activității judecătorilor și a grefierilor; discrepanțe și  fluctuații ale volumului de muncă între secții, generate de modificările legislative în privința competenței ori de aplicarea unor acte normative susceptibile să conducă la un număr mare de litigii; instabilitatea legislativă, dublată de o inflație legislativă; buget insuficient alocat funcționării în condiții optime a instanțelor judecătorești; lipsă de coerență legislativă și/sau folosirea unor tehnici legislative deficitare, de natură a genera confuzii și incertitudini în interpretarea legii, precum și creșterea necontrolată a numărului de litigii, în anumite domenii ale dreptului;  incertitudine în ceea ce privește alocarea resurselor bugetare solicitate și incertitudinea obținerii avizelor de la ordonatori principali de credite; lipsa de transparență și predictibilitate în ceea ce privește alocarea resurselor bugetare. Enumerarea rămâne exemplificativă, iar nu exhaustivă.

Sunt probleme recurente și nu puține!

Mircea Fica: Ce v-ați propus să realizați în actualul mandat de președinte al Curții de Apel Cluj?

Denisa Băldean: Ca preocupare permanentă, identificarea și aplicarea unor variante de redozare a resurselor umane și materiale de care dispunem, pentru echilibrarea volumului de activitate.

Continuarea demersurilor care vizează convingerea autorităților administrației publice centrale de necesitatea redimensionării schemei de personal a instanțelor, de actualitate fiind problema auxiliarilor de specialitate, prin susținerea propunerilor și documentației tehnice temeinic argumentate, transmise acestora, în măsură să reliefeze necesitatea luării unor măsuri urgente în acest sens.

Este o realitate astăzi faptul că după suplimentarea schemelor pentru judecători la nivelul instanțelor, acestea suportă un deficit de grefieri, existând instanțe în care numărul judecătorilor îl depășește pe acela al grefierilor. Mai mult decât atât, relevant este și contextul actual, în care procedurile instituite prin noile coduri conferă atribuții suplimentare grefierilor de ședință în ceea ce privește pregătirea dosarelor anterior primului termen de judecată, precum și introducerea tuturor informațiilor referitoare la dosar în aplicația ECRIS, obligativitatea scanării documentelor de la dosar și altele similare, care susțin cu fermitate necesitatea unei suplimentări a schemelor.

Îmbunătățirea aplicațiilor informatice create la nivelul Curții de Apel Cluj, o noutate la nivel național,  și destinate accesului facil la dosarul electronic.

Pe termen mediu și lung, susțin soluțiile care nu reclamă alocări bugetare suplimentare și am în vedere modificarea delimitării teritoriale a jurisdicțiilor, iar complementar, modificări legislative care să excludă din competența instanțelor judecătorești soluționarea unor situații contencioase, in domeniul executărilor penale, al contravențiilor, în domeniul fiscal, etc, inclusiv simplificarea procedurilor existente. De altfel, Curtea Cluj, a reușit o primă rearondare teritorială semnificativă, la nivelul a patru județe, a făcut un prim pas pentru echilibrarea volumului de muncă între instanțe de același grad.

Unul dintre obiectivele majore mele majore a fost, în ultimii ani, și rămâne acela de a asigura condiții mai bune pentru desfășurarea activităților specifice, astfel că în anul 2015 am inițiat demersurile pentru a identifica și dobândi un sediu adecvat Tribunalului Specializat Cluj, înființat prin Ordinul Ministrului Justiției nr., 2624/C/24.09.2004, ca fiind al doilea tribunal comercial înființat în țară, instanță fără personalitate juridică. Tribunalul Comercial Cluj (denumit actual Tribunalul Specializat Cluj) are în competență exclusivă soluționarea litigiilor din mediul de afaceri, precum și cele privind insolvența și concurența neloială.

În cursul anului 2015, am inițiat un demers ce viza asigurarea de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a unei locații administrative care să permită desfășurarea activității instanței specializate în condiții optime. S-a reușit obținerea unui imobil adecvat, o clădire de patrimoniu cu valoare arhitectonică recunoscută; au fost urmate cu perseverență procedurile necesare trecerii acestui bun în  administrarea Ministerului Justiției, însă nici până astăzi nu au fost alocate resursele bugetare minime necesare organizării în acest loc a unui sediu de instanță.

Atribuirea acestui imobil este de natură să rezolve problema de infrastructură a Tribunalului Specializat Cluj, pentru mulți ani de acum înainte, prin asigurarea unei locații administrative în centrul orașului Cluj-Napoca, care permite un acces facil pentru justițiabili și avocați, realizarea deplasării dosarelor între instanțe, în căile de atac și, nu în ultimul rând, oferă imaginea unei instanțe de prestigiu în mediul de afaceri, precum și posibilitatea consolidării unei instanțe specializate, la nivelul Curții de Apel Cluj, iar în perspectivă, chiar a unei instanțe regionale în  această materie.

Rămâne, așadar, proiectul pentru care voi lupta  până la finalul acestui mandat.

Mircea Fica: Judecătorii au fost și sunt afectați de instabilitatea legislativă accentuată. Aveți speranțe că vom intra într-o stare de echilibru/normalitate din acest punct de vedere?

Denisa Băldean: Informatizarea accentuată a instanțelor, modernizarea sistemului judiciar, prin adoptarea noilor coduri în domeniile de bază ale dreptului, posibilitatea atragerii de fonduri europene pentru organizarea activităților de formare profesională continuă și oportunitățile crescute de participare la astfel de activități, în parteneriat cu alte curți de apel din țară, accesul la programele naționale de formare profesională, stagiile de formare în Europa, sunt oportunități profesionale certe, care ne permit să ne păstrăm optimismul și să credem în schimbări pozitive inevitabile.

Mircea Fica: Cum decurge o zi de lucru normală pentru dumneavoastră? Care sunt pasiunile dumneavoastră? Mai aveți timp liber?

Denisa Băldean: În ultimii 15 ani nu am avut zile normale de lucru, întrucât mi-am asumat și exercitarea unor atribuții administrative la nivelul acestei instanțe, suplimentare celor specifice profesiei de judecător. Bucuria deplină pe care o simt atunci când reușesc, de pe aceste poziții, să finalizez câte un mic proiect și, prin aceasta, să aduc împlinire ori satisfacții colegilor mei, rămâne pentru mine, în mod sincer, factorul motivant și mă ajută să merg mai departe.

Am câteva pasiuni și nu toate juridice, iar în privința timpului liber, se pare că depinde numai de noi. Autenticitatea dorințelor noastre face totul cu putință. Credeți-mă!