Impunerea reducerii pedepsei rezultante aplicate de autorităţile judiciare straine. Transferul în vederea executării într-un penitenciar din România (NCP, NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 245/2019

NCP: art. 39 alin. (1) lit. b), art. 205 alin. (1), (2); NCPP: art. 275 alin. (2), art. 461, art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a; L. nr. 302/2004: art. 154 alin. (6)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, condamnatul contestator A. a formulat contestație la executare împotriva împotriva Sentinței penale nr. 44/F din data de 04.03.2019 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, susținând că există o nelămurire cu privire la punerea în executare a Sentinței penale nr. 90/F/03.07.2018 a Curții de Apel Galați, modificată parțial prin Sentința penală nr. 2/08.01.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Galați.

A susținut că, în raport de dispozițiile Deciziei nr. 13/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, se impunea reducerea pedepsei rezultante aplicate de autoritățile judiciare spaniole de la 11 ani la 7 ani închisoare, respectiv transferul în vederea executării într-un penitenciar din România a acestei din urmă pedepse. În concret, contopirea pedepselor ar fi trebuit efectuată în baza art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen., care constituie legea penală mai favorabilă, și nu prin cumul aritmetic astfel cum au procedat autoritățile judiciare spaniole.

În drept, a fost invocat motivul de contestație la executare prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.

Din analiza conținutului cererii formulate de condamnatul contestator A. și a lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar constată că prezenta cale de atac nu este fondată.

Examinând actele dosarului, se constată că petentul condamnat solicită, în esență, adaptarea pedepsei aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunțată de către autoritățile altui stat și recunoscută de instanța română.

În cauză, pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, aplicată prin cumul aritmetic de autoritățile judiciare spaniole, respectiv 2 pedepse de câte 5 ani închisoare și o pedeapsă de 1 an închisoare, a fost stabilită în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 302/2004, nu poate fi redusă prin intermediul contestației la executare prevăzute de art. 598 C. proc. pen., întrucât ar fi încălcată autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive pronunțate anterior, respectiv Sentințele penale nr. 902/F/03.07.2018 – în care s-au avut în vedere dispozițiile art. 154 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 și nr. 2/08.01.2019, ambele ale Curții de Apel Galați.

Adaptarea pedepsei aplicată de un stat străin se poate face doar în condițiile art. 154 alin. (4) ale Legii nr. 302/2004, care reglementează formele de cooperare judiciară internațională în materie penală și prevăd că, anterior pronunțării sentinței, instanța solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcției de specialitate din Ministerul Justiției, să precizeze dacă și în ce condiții este de acord cu recunoașterea parțială, precum și dacă își retrage certificatul. În condițiile în care, în concret, instanța română dispune recunoașterea și transferarea persoanei condamnate cu privire la pedeapsa aplicată de statul emitent, iar ulterior pe calea unei contestații la executare s-ar proceda la adaptarea acesteia potrivit legislației române (prin reducerea acesteia la maximul prevăzut de legislația română), s-ar eluda practic dispozițiile Legii nr. 302/2004, privind obținerea acordului din partea statului emitent.

Totodată, nu sunt incidente nici dispozițiile privind aplicarea legii penale mai favorabile după condamnare, conform dispozițiilor art. 6 C. pen. și ale Deciziei nr. 13/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, întrucât recunoașterea hotărârii autorității spaniole s-a realizat prin raportare la dispozițiile art. 205 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 233 – 234 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen., toate fiind din noul C. pen.

Înalta Curte reține că problema de drept a fost rezolvată prin alte decizii ale instanței supreme, care își păstrează valabilitatea considerentelor.

Astfel, în considerentele Deciziei nr. 97/2011, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 461 din C. proc. pen. anterior, contestația contra executării hotărârii penale poate fi formulată în cazurile expres și limitativ prevăzute în cuprinsul acestui text de lege, fiind o modalitate de înlăturare sau modificare a pedepsei, fără însă a putea fi analizate ori reanalizate aspecte de fond deja avute în vedere de instanțe la momentul soluționării cauzei sau aspecte care sunt legate de alte instituții de drept cu reglementare distinctă, cum sunt în speță dispozițiile Legii nr. 302/2004.

Față de cele menționate, Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 44/F din data de 04.03.2019 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 78 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.