Impunerea analizării interesului procesual al petentului cu privire la rezolvarea excepţiei de neconstituţionalitate (Constituția României, L. nr. 47/1992, L. nr. 14/2003, L. nr. 115/2015, L. nr. 84/2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1599/2020

L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1); L. nr. 84/2020: art. 54 alin. (1), (2) și (3); L. nr. 14/2003: art. 2; L. nr. 115/2015: art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3); Constituția României: art. 53 

Conform dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază procesuală, oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin urmare, se impune o analiză a interesului procesual al petentului cu privire la rezolvarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului în care se află pricina.

Referitor la normele legale cu privire la care, în speță, s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Înalta Curte constată că acestea nu au legătură cu dispozițiile legale invocate în susținerea contestației, astfel cum corect s-a reținut și în considerentele deciziei care face obiectul prezentului recurs.

Astfel, în cauză, contestatorul A. a învestit Tribunalul Bacău cu soluționarea unei contestații formulate împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 29 Neamț, prin care a fost admisă candidatura numitului B. la funcția de Președinte al Consiliului Județean Neamț, propusă de C..

În susținerea contestației, petentul a invocat dispozițiile art. 54 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.

În calea de atac a apelului exercitat împotriva sentinței nr. 458 din 19 august 2020, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, contestatorul a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la cele ale art. 53 din Constituția României.

Față de această împrejurare, se constată că excepția de neconstituționalitate invocată de recurent a vizat alte prevederi legale față de cele menționate în cuprinsul contestației deduse judecății, respectiv art. 52 alin. (7) („În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil”), art. 80 alin. (5) („Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis”) și art. 123 alin. (3) („Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele de judecată trebuie să asigure permanența activității necesare în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. Programul de activitate a acestora pentru toată perioada electorală este afișat la loc vizibil și respectat cu strictețe”) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Prevederile legale mai sus enunțate, nefiind invocate în susținerea cererii de investire a instanței, nu au fost avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea sentinței nr. 458 din 19 august 2020 și, prin urmare, nu ar putea constitui obiect de analiză al instanței de contencios constituțional, întrucât excepția de neconstituționalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condițiile legii, analiza conformității dispozițiilor legale pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată cu Constituția României, aspect ce nu se regăsește în speță.

În raport de aceste argumente, se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, respectiv existența legăturii dintre excepție și cauza dedusă judecății.

Prin urmare, nu poate fi reținută nelegalitatea deciziei atacate cu recurs, întrucât controlul judiciar căruia aceasta i se supune vizează numai încălcarea normelor de drept material aplicabile cauzei, iar nu a celor străine de soluționarea ei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.