Impozitul specific unor activități

Ordinul comun al ministrului finanțelor publice/ministrului turismului nr. 464/264/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Prin acest ordin se aprobă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

1. Prevederile Legii nr. 170/2016 se aplică persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 1 ianuarie 2017 și a căror activitate principală/ secundară corespunde codurilor CAEN prevăzute de lege: (5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”; 5520 – „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”; 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”; 5590 – „Alte servicii de cazare”; 5610 – „Restaurante”; 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”; 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”; 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”).

De asemenea, impozitul specific se aplică și de:
– persoanele juridice române existente/nou-înființate cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și care au optat pentru impozitul pe profit, potrivit art. 48 alin. (5) și (52) Cod fiscal;
– persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic.

2. Impozitul specific nu se aplică în cazul:
– persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit a căror activitate principală/secundară corespunde codurilor CAEN de mai sus, dar nu desfășoară efectiv activitate în aceste domenii;
– microîntreprinderilor (numai persoanele juridice care aplică prevederile Titlului III Cod fiscal la data de 1 ianuarie 2017).

3. Contribuabilii care realizează venituri și din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege au obligația de a determina și plăti atât impozitul specific pentru activitățile corespunzătoare acestor coduri CAEN, cât și impozitul pe profit potrivit Titlului II Cod fiscal pentru activitățile din afara celor corespunzătoare codurilor menționate. În acest sens, veniturile și cheltuielile vor trebui repartizate distinct pe activități supuse impozitului specific și activități supuse impozitului pe profit.

4. Îndeplinirea condițiilor ce trebuie întrunite de către persoanele juridice pentru a datora impozit specific se verifică la începutul fiecărui an fiscal pe baza situației de la data de 31 decembrie a anului precedent.

5. Se definește noțiunea de complex hotelier (inclusiv activitățile desfășurate de acesta) și sunt prezentate exemple de calcul al impozitului specific.

6. Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care au înregistrat pierdere fiscală și care aplică sistemul de impozit specific vor recupera pierderea fiscală atunci când revin la sistemul de impozit pe profit în limita celor 7 ani consecutivi înregistrării pierderii.