Imposibilitatea revizuentei de prezentare la termenul de judecată. Anularea ca netimbrată a cererii de repunere pe rol a cauzei şi menţinere dispoziţiei de suspendare a judecării cauzei

23 sept. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 43
  • NCPC: art. 223 alin. (1) şi (3)
  • NCPC: art. 411 alin. (1) pct. 2
  • NCPC: art. 413 alin. (1)
  • NCPC: art. 415 alin. (1)
  • NCPC: art. 496 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, A., prin mandatar A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 6684 din 28 noiembrie 2018 și a încheierii din 02.11.2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2017, având ca obiect „obligația de a face”.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1258 din 27 februarie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.

Argumente de fapt și de drept

Prin încheierea din 5 septembrie 2019, Curtea de Apel București a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecății recursului pentru lipsa nejustificată a părților.

Potrivit dispozițiilor procedurale menționate mai sus și a căror aplicare a fost făcută de curtea de apel „Judecătorul va suspenda judecata: (…) 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei.

Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă”.

Potrivit art. 223 alin. (1) și (3) din C. proc. civ.: (1)„Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel”.

(…)

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.

Analizând actele și lucrările dosarului având ca obiect cererea de revizuire aflat pe rolul Curții de Apel București, Înalta Curte constată că nici revizuentul, prin cererea de revizuire și nici intimații, nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum aveau posibilitatea, potrivit dispozițiilor art. 223 alin. (3) din C. proc. civ. și cum permit dispozițiile art. 411 alin. (1) punctul 2 din același cod.

Din coroborarea dispozițiilor procedurale mai sus citate, rezultă că instanța este împiedicată să procedeze la judecarea cauzei, dacă părțile litigante, deși legal citate, nu se înfățișează la termenul de judecată stabilit și nici nu a solicitat vreuna dintre acestea judecarea în lipsă.

Prin judecarea cauzei se înțelege nu numai soluționarea acesteia prin pronunțarea unei hotărâri, ci orice act procedural, măsură procesuală sau hotărâre intermediară pe care ar putea să le dispună în vederea soluționării pricinii.

În acest context, suspendarea judecării cauzei, în condițiile în care părțile nu se prezintă în fața instanței și nici nu solicită judecarea cauzei în lipsă, nu trebuie privită exclusiv ca o sancțiune procesuală, ci și ca o măsură de protecție a părților, în sensul ca pretențiile lor să nu fie analizate și soluționate, fără ca acestea să poată participa la dezbateri.

Părțile litigante au dreptul, dar și obligația de a se înfățișa la judecarea pricinii, fie personal, fie prin reprezentant, iar dacă nu doresc să uzeze de acest drept, trebuie să își manifeste disponibilitatea de a fi soluționată cauza în lipsa lor. Însă, această manifestare de voință trebuie să îmbrace forma cerută de normele de procedură civilă, pentru a putea produce efecte juridice în plan procesual, în sensul de învesti legal instanța cu analizarea acesteia.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 411 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., au caracter imperativ („va suspenda judecata”) nefiind lăsată la latitudinea judecătorului soluția de suspendare a judecării cauzei prevăzută de această normă procedurală.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Or, în acest context, susținerile recurentului-revizuent, în sensul că a învederat curții de apel imposibilitatea de prezentare la termenul din 5 septembrie 2019 și a formulat și cerere de sesizare a Curții Constituționale nu pot fi considerate ca reprezentând solicitări de judecare a cauzei în lipsă.

De altfel, din precizările depuse de revizuent la dosarul Curții de Apel București pentru termenul din 5 septembrie 2019, reiese că solicitările acestuia sunt contradictorii, în sensul că, pe de o parte, la punctul 3.2. a solicitat suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) punctul 1 din C. proc. civ., până la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată într-o altă cauză, iar, pe de altă parte, la punctul 3.4. a învederat că nu se poate prezenta și că „bunul simț civic ar obliga la acordarea unui nou termen”, fără însă a solicita expres amânarea judecării cauzei.

Înalta Curte, mai reține și faptul că „Precizările” depuse pentru termenul din 5 septembrie 2019 au fost formulate în nume propriu de mandatarul revizuentului și semnate de acesta, fără însă a face dovada că însăși partea revizuentă s-a aflat în imposibilitate de prezentare la termenul de 5 septembrie 2019.

Totodată, instanța de control judiciar reține că revizuentul a uzitat de calea procedurală a solicitării de repunere pe rol a cauzei prevăzută de art. 415 alin. (1) din C. proc. civ., formulată înainte de exercitarea prezentei căi de atac, cerere pe care însă nu a timbrat-o conform dispozițiilor legale aduse la cunoștință de curtea de apel .

În aceste condiții, conform informațiilor cuprinse în sistemul Ecris, prin încheierea din 14 noiembrie 2019, Curtea de Apel București a anulat ca netimbrată cererea de repunere pe rol a cauzei și a menținut dispoziția de suspendare a judecării cauzei, hotărâre nerecurată.

Prin urmare, față de neprezentarea părților la termenul de judecată stabilit de curtea de apel pentru judecarea cererii de revizuire și având în vedere absența vreunei cereri concrete de judecare a cauzei lipsă formulate în cauză, Înalta Curte constată că prima instanță a procedat, în mod legal și temeinic, la aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., republicat, dispunând suspendarea judecării cauzei.

În concluzie, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a pronunțat o hotărâre cu aplicarea corectă a normelor procedurale incidente situației de fapt constatate la termenul de judecată din 5 septembrie 2019, fiind apărată de criticile recurentului, care nu au suport probator în actele dosarului.

Temeiul legal al soluției pronunțate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Imposibilitatea revizuentei de prezentare la termenul de judecată. Anularea ca netimbrată a cererii de repunere pe rol a cauzei și menținere dispoziției de suspendare a judecării cauzei was last modified: septembrie 23rd, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.