Ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală. Imobil. Competența instanței (NCC, NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 704/2017

NCC: art. 1073, art. 1143; NCPC: art. 116, art. 117, art. 118, art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 29 decembrie 2015 sub nr. x/312/2015 reclamantul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 1143 și 1073 C. civ., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N.: 1) ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defuncților O., decedată la data de 29.09.2006, și P., decedat la data de 15.03.2013, astfel cum acestea au fost reținute în cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 40 din 04 iulie 2014, eliberat de B.I.N. Q., bunuri deținute fie în proprietate exclusivă, fie în coproprietate cu alte persoane; constatarea unui drept de creanță asupra imobilului casă de locuit situat în comuna Gheorghe Lazăr, materializat în suma de 5.000 lei, contravaloarea contribuției sale la edificarea casei de locuit; 2) constatarea unui drept de creanță asupra suprafețelor de câte 850 m.p. teren intravilan, dobândite cu contractele de vânzare-cumpărare nr. 2588 și 2589 din 30.09.2002, în sumă de 1300 lei; 3) obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 1941 din 16 septembrie 2016, Judecătoria Slobozia a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Slobozia a reținut că, în cauză, reclamantul solicită prin capătul 1. de cerere, ieșirea din indiviziune succesorală cu privire la bunurile rămase de pe urma defuncților O. și P., defuncți care au avut ultimul domiciliu cunoscut în municipiul Brașov, Bd. x, …, jud. Brașov, potrivit certificatului de moștenitor nr. 40 din 04.07.2014, emis de B.I.N. Q. cu sediul în municipiul Brașov. Acest tip de cerere se subsumează categoriei enunțate de către legiuitor în cuprinsul art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Actuala reglementare limitează în timp competența instanței de la ultimul domiciliu al defunctului până la ieșirea din indiviziune, formulare ce trebuie interpretată în sensul că, inclusiv operațiunea de ieșire din indiviziune este de competența instanței în a cărei circumscripție teritorială s-a aflat locuința defunctului. Rațiunea acestei limitări constă în aceea că justificarea unei competențe teritoriale exclusive nu mai subzistă după efectuarea partajului succesoral, deoarece, din acest moment nu mai există o masă succesorală.

Apoi, chiar dacă unele dintre imobilele cuprinse în masa succesorală a defuncților O. și P. se află în comuna Gheorghe Lazăr, jud. Ialomița, competența va aparține tot instanței de la ultimul domiciliu al defuncților, respectiv Judecătoria Brașov. În sprijinul acestei soluții poate fi adus un argument de topografie a textelor, în sensul că, legiuitorul, așezând norma de competență teritorială referitoare la succesiuni după cea privitoare la cererile reale imobiliare, a înțeles să deroge de la dispoziția înscrisă la art. 117 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 2332 din 14 rnariie 2017, Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra regulatorului de competență.

Judecătoria Brașov a reținut că reclamantul a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defuncților săi părinți, O., decedată ta 29.09.2006, și P., decedat 15.03.2013, ambii cu ultim domiciliu în municipiul Brașov, Bd. x, …, jud. Brașov. Moștenitorii care au acceptat succesiunile lăsate de către acești doi defuncți sunt descendenții lor direcți, M., H. și A., în calitate de fiu și fiice, potrivit certificatului de moștenitor nr. 40 din 04 iulie 2014.

Din conținutul acțiunii s-a reținut însă, că din bunurile succesorale pentru care se dorește ieșirea din indiviziune face parte și cota de 1/5 din terenul în suprafață totală de 5 ha și 5.000 m.p., dobândită de defuncta O. după defunctul său părinte R., în baza titlului de proprietate din 04 februarie 1994.

Reclamantul a făcut precizarea că solicită ieșirea din indiviziune pentru suprafața de 5 ha și 5.000 m.p. teren dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul R., motiv pentru care a chemat în judecată pe toți moștenitorii acestui defunct. De asemenea, reclamantul a arătat că solicită ieșirea din indiviziune și pentru suprafața de 6 ha 1.357 m.p. dobândită de defunctul P. prin reconstituire după defunctul Negoiță lordache, în baza titlului de proprietate nr. 065860 din 04 mai 1995.

Judecătoria Brașov a mai reținut că, la momentul punerii în discuție a excepției ridicate din oficiu de către instanță privind necompetența teritorială a Judecătoriei Slobozia, apărarea reclamantului a fost aceea că în cauză este vorba de mai multe succesiuni, după mai mulți defuncți. Mai mult, s-a constatat că prin încheierea din 10.06.2016 Judecătoria Slobozia a pus în vedere reclamantului să facă dovada că pârâții indicați ca moștenitori ai defuncților S., Ș. au calitatea de moștenitori acceptanți.

S-a constatat că, potrivit adresei nr. 326 din 08 septembrie 2016 emisă de Primăria comunei Gheorghe Lazăr, defunctul Ș., pe numele căruia s-a emis titlul de proprietate nr. 065431/50115, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița la data de 04.02.1994, a avut ultimul domiciliu în localitatea Gheorghe Lazăr, jud. Ialomița.

În acest context, instanța a reținut incidența art. 118 alin. (3) C. proc. civ. și a constatat totodată eă, prin învestirea Judecătoriei Slobozia s-a dat eficiență dispozițiilor art. 116 C. proc. civ. privind alegerea de către reclamant dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

Înalta Curte, competentă sa soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia, pentru argumentele ce succed:

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.: „În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar.”

Textul legal menționat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului „până la ieșirea din indiviziune”, adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune.

Prin urmare, după lichidarea moștenirii, adică după desăvârșirea împărțelii între moștenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competență teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre „cereri în materie de moștenire”.

Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.: „(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul, (2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul, (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune”.

Rezultă, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune – până la sistarea acestei stări – sunt incidente prevederile art. 118 C. proc. civ., în considerarea izvorului acestei modalități a dreptului de proprietate (moștenirea).

Ca atare, criteriul de determinare a competenței teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului [art. 118 alin. (1) C. proc. civ.].

În plus, în speță, a reieșit că situația de indiviziune succesorală este rezultatul mai multor succesiuni succesive și că unul dintre defuncți – respectiv Ș., pe numele căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren în privința căreia se cere ieșirea din indiviziune – a avut ultimul domiciliu în localitatea Gheorghe Lazăr, jud. Ialomița.

Ca atare, devin incidente prevederile art. 118 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora: „Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți”.

Cum potrivit art. 116 C. proc. civ. „reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente” și cum prin învestirea Judecătoriei Slobozia reclamantul a făcut această alegere, rezultă că dezînvestirea de soluționarea cauzei de către prima instanță s-a realizat cu nesocotirea normelor procedurale menționate anterior.

În consecință, față de considerentele expuse, se va stabili pe calea prezentului regulator de competență, că Judecătoriei Slobozia îi revine competența judecării cauzei.

Sursa informației: www.scj.ro.