Identificăm cele mai bune soluții în vederea stabilirii sistemului de asigurări pentru colegii avocați din teritoriu

29 oct. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 96

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: 5 octombrie 2019, Hotel Intercontinental, congres dedicat activității Casei de Asigurări a Avocaților – suntem împreună cu dl decan Lucian Săuleanu, Decanul Baroului Dolj. Dle Decan, o preocupare constantă în ultimii ani ai dvs în legătură cu activitatea Casei de Asigurări a Avocaților. Ce se întâmplă astăzi aici și care sunt argumentele cu care avocatul și decanul Lucian Săuleanu își susține ideile?

GALA LADY LAWYER, ediția a VI-a

Lucian Săuleanu: Înainte de toate, bine v-am găsit și felicit Universul Juridic pentru prezența constantă la aceste manifestări! În primul rând, nu este vorba de mine ca decan; este vorba de Baroul Dolj. El este cel care tot timpul a fost implicat în astfel de poziții ferme, clare, față de sistemul de asigurări al avocaților. Da, suntem la un congres extraordinar – iată, în 2019 un prim congres pe o astfel de temă. Eu spun că este binevenit, eu unul sunt mulțumit de modul în care au fost dezbătute problemele avocaților și în special cele legate de asigurări. Eu cred că este foarte importantă încrederea și comunicarea. Acestea sunt cele două cuvinte cheie care cred eu că definesc sistemul nostru. În primul rând că Baroul Dolj este cel care, printre altele, fără a intra în amănuntele congresului, este cel care de-a lungul timpului a avut, poate, anumite poziții nuanțate – să le definim așa. Însă cert este că am încercat tot timpul să identificăm cele mai bune soluții pentru colegii avocați din teritoriu. Am vrut, pe de o parte, să aducem din teritoriu anumite aspecte, să încercăm să promovăm anumite viziuni sau puncte de vedere, întrebări – ceea ce s-a și întâmplat și, cel puțin la acest congres pot să spun că, pe lângă descărcarea de gestiune care a fost dată, și era necesară, pentru că UNBR este un organ al profesiei în care toți colegii consilieri și toți delegații la congres au reușit, într-adevăr, să vadă mai departe de dezbaterea de zi cu zi, și viitorul. Până la urmă ce am căutat: am căutat soluții pentru stabilitatea acestui sistem de asigurări al avocaților, singurul care este într-un sistem privat și în primul rând că are o anumită vechime, destul de mare, undeva la 80-90 de ani, care ne face să privim cu atenție. Oricum, un mesaj important pentru colegii din țară, vizavi de discuțiile apărute pe rețelele sociale, anume că nu discutăm despre creșterea, în vreun fel, a cotelor și a contribuțiilor. Am observat tot felul de discuții pe această temă. Nu, în niciun caz. Noi am discutat despre a identifica acel punct de pornire zero în care, pe baza unor principii ce țin de transparență, de rigurozitatea sistemului, de ajustarea, într-un fel, la ceea ce înseamnă 2019. Pot să constituie, pe termen lung, o siguranță pentru colegii avocați. Eu am 45 de ani, evident că mă gândesc la momentul la care îmi voi lua pensie din acest sistem propriu, urmare a contribuțiilor personale. Deci concluzia cred eu că este una pozitivă. Toți colegii, lăsând la o parte dezbaterea punctuală, au ajuns la această concluzie, că respectivele analize care s-au făcut – și iarăși este un mesaj pe care vreau să-l transmit – au constatat că nu există, în vreun fel, chiar dacă unii au avut la un moment dat suspiciuni, chiar și eu, recunosc acest lucru, n-au fost elemente de fraudă. Nefiind elemente de fraudă și discuția, repet, într-un astfel de punct mă face să fiu ceva mai responsabil, tocmai că sunt decan al baroului și să transmit colegilor acest aspect, anume că sistemul poate fi îmbunătățit, este nevoie de multe soluții tehnice, în special ce țin de partea de investiții. Dar un lucru este foarte clar, anume că avocații – și nu vorbim doar de 1, 2, 3, din pozițiile de conducere – au fost responsabili, au gestionat banii așa cum au putut să-i gestioneze, repet, din perspectiva investițiilor. Important este, repet, că nu s-a pus problema unei fraude în vreun fel, pentru că discuțiile au ajuns la un moment dat în această zonă, iar, din păcate, pe rețelele sociale libertatea de exprimare este mult mai mare, însă eu, ca decan al Baroului Dolj, cel care am generat de multe ori, zeci și zeci de discuții pe această temă, încerc să transmit acest mesaj, anume ca toți colegii să aibă încredere în noul consiliu al UNBR, pentru că este o nouă viziune, se încearcă o nouă viziune, vom avea alegeri în luna noiembrie la Casa de Asigurări a Avocaților. Iată, astăzi avem alegerea cenzorilor Casei de Asigurări a Avocaților, chiar și Baroul Dolj are un candidat și sper să fie votat de colegi, așa încât îi asigur suplimentar, și pe colegii din Baroul Dolj, și pe ceilalți colegi, că lucrurile vor merge pe un făgaș normal.

Nicolae Cîrstea: De ce creează aceste discuții privind Casa de Asigurări a Avocaților atât de multe emoții în interiorul profesiei, dle Decan?

Lucian Săuleanu: Motivele cred că țin de o anumită abordare care a fost în trecut – și eu zic că s-a depășit acest moment, și nu vreau să identific anumite persoane, nu este nici cazul, nici momentul –, iar justificarea o găsesc în lipsa de comunicare, de transparență, poate, dar nu neapărat ca viziune intenționată. Adică, este evident – și putem să luăm și cazul editurii dumneavoastră, putem să luăm cazul avocaturii în general, al propriilor societăți de avocatură –, în ultimii 10-20 de ani a evoluat foarte mult societatea din perspectiva aceasta, a transmiterii informației, a așteptării legitime pe care o ai. În acest context, evident că aici eu găsesc o cauză – și nu găsesc, în niciun fel, o scuză –, anume posibilitatea transmiterii informației, de a chema lângă tine alți colegi să observe, să vadă… Procesul electiv, normal, a fost unul transparent, poți să promovezi colegi, numai că avem de-a face și cu o schimbare, la nivel central, din perspectiva membrilor, a conducerii. Se vede o schimbare de generație, este evidentă, și eu zic că va fi însoțită, fără doar și poate, cum am avut și în cazul președintelui UNBR, dar și al Consiliului UNBR, o schimbare care, evident, va aduce un plus de valoare din această perspectivă cel puțin, cred eu, a transparenței, a comunicării. Și dovadă că e o mai mare libertate și de discuții în spațiul public, pe rețelele sociale, membrii comisiei permanente sunt ceva mai activi pe astfel de rețele, încearcă să dea răspunsuri, decanii se simt dispuși să ofere răspunsuri la întrebările care sunt în spațiul public. Deci, per total, aceste temeri chiar dacă au existat și au fost justificate – repet, poziția Baroului Dolj a fost tot timpul una critică –, ușor, ușor, lucrurile își intră în normalitate, anume, cei care conduc trebuie să ofere informații, cei care sunt destinatarii, colegii noștri avocați, au așteptări legitime, iar noi, cei care suntem aleși, trebuie să oferim aceste informații. Că ne convine sau nu, că avem timp sau nu – nu e o chestiune importantă; noi trebuie, pentru că am fost numiți… E o altă paradigmă, în care reprezentanții UNBR – și mă refer în special la decani – trebuie să intre. Noi suntem aleși de colegii noștri avocați, și atunci trebuie să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări.

Nicolae Cîrstea: Avocatul Lucian Săuleanu este la al doilea mandat la Baroul Dolj; pe de altă parte sunteți o voce importantă în avocatura românească în ultimii ani. Cum percepeți dumneavoastră nivelul la care se află acum avocatura din România și care sunt lucrurile stringente care ar trebui rezolvate pe parcursul următorilor ani?

Lucian Săuleanu: Nu știu dacă sunt o voce importantă, nici măcar nu sunt membru în Comisia Permanentă. Pur și simplu sunt decan al unui barou; într-adevăr, un barou cu o tradiție și importanță în peisajul și geografia țării noastre. Mă preocupă viitorul avocaturii, sunt multe probleme de rezolvat, cred că actuala conducere își va găsi energia în primul rând, dovadă că și în acest prim consiliu UNBR, care s-a desfășurat ieri, au fost identificate anumite arii, s-a creat o anumită prioritizare a subiectelor, dovadă că s-au constituit, raportat la aceste subiecte, comisii speciale. Din perspectiva mea, foarte importantă este problema, într-un fel, a inteligenței artificiale, a globalizării – și nu sunt niște cuvinte abstracte. Eu mizez foarte mult în primul rând pe o revigorare a activismului juridic. Mizez foarte mult pe acest concept, pentru că noi toți, care suntem avocați, nu trebuie să vedem doar succesul personal, de natură patrimonială, ci trebuie ușor, ușor, să ne regăsim vocația. Până la urmă, asta este foarte important – avocații au fost oameni ai cetății, au fost stâlpi ai democrației, pentru că au și o obligație profesională de a apăra statul de drept, dar foarte important este că ei au această structură în ADN-ul lor profesional, noi avem această structură, de a încerca să împingem lucrurile înainte. Or, pentru asta noi trebuie să fim conectați. Trebuie să încercăm să dezvoltăm ariile și să vedem această permutare dinspre procese către zona consultanței, către aria care poate să ofere pe termen lung. Pericolele care ne pasc sunt evidente și nu cred că pot să dezvolt în acest scurt interviu ceea ce mă preocupă legat de tot ceea ce înseamnă justiția aceasta digitalizată, programe, proiecte – care pot fi folosite în avantajul avocatului, în măsura în care se înțelege acest ajutor. Și mut puțin de pe proces și mă duc spre tot ceea ce înseamnă consultanță, și din punct de vedere cantitativ, dar și al onorariilor avocaților. Poate e momentul să nu mai depind de justiția statală și să pierd zece ore într-un proces așteptând să intre niște complete sau să fac un drum și să pot să fac, să spunem, un arbitraj sau să fiu părtaș la o mediere și să o rezolv în acest timp. Ține mult de cultura juridică și a poporului român, este adevărat, dar și a noastră, ca avocați, iar organele profesiei sunt preocupate, dovadă că și pe calendarul anului 2020 sper să se găsească pe această hartă, să spunem, și Craiova. Am formulat deja o solicitare ca următorul congres să fie la Craiova; de altfel a și fost, în 1928, ultimul congres, exista o tradiție interbelică. De ce am propus acest lucru: pentru a încerca să aducem avocatura, mai bine spus organele profesiei, decidenții, să-i aducem mai aproape de avocați; să încercăm ca avocații să fie părtași la astfel de congrese, ateliere – vom vedea formula care va rezulta din dezbatere. Important este: că actuala conducere – și mă înscriu și eu în acest concept larg – este preocupată de a merge mai mult către avocați; a merge mai mult în teritoriu, a încerca să părăsim această zonă strictă a Bucureștiului și a organelor centrale ale profesiei și să creăm o empatie cu colegii avocați, să vedem problemele și să dezvoltăm – în special calitativ, dar și cantitativ – serviciile avocaților. Până la urmă asta este menirea noastră: noi trebuie să apărăm colegii și avocatura în general, să încercăm să ne preocupăm de bunăstarea lor, să fim receptivi. Noi suntem niște receptori care trebuie să fim eficienți. Dacă e să simplific foarte mult, nu de puține ori am spus că demnitatea aceasta a decanului și a președintelui sau a colegilor, fie că sunt membri în Consiliul UNBR, fie în Comisia Permanentă, a trecut de la acest stadiu general, de membri în organele de conducere, către această zonă de eficiență. Cel puțin eu prefer această a doua caracterizare, și mă simt mai bine în acest rol, de om care trebuie să fie atent, trebuie să receptez de la colegi, trebuie să duc mai departe, trebuie să fiu puțin mai activ. Spuneam mai înainte despre activismul juridic. Eu sunt foarte nemulțumit de ceea ce se întâmplă în țară: această justiție televizată, această tele-justiție, cum i-am spus eu. Situația Caracal, care mă duce într-o zonă în care constat că am trecut la o altă etapă, anume procesul-spectacol. Nu mai știi care sunt persoanele implicate, ce se dorește. Problema este că genul acesta de atitudini și de emisiuni sau de poziții în spațiul public – pentru că am văzut și poziții ale unor persoane importante și fac o referire la ultimul articol al lui Traian Ungureanu de pe blogul său ori din Adevărul, unde spune că trecem de la o democrație a legii, la un control al avocaților – o chestiune care mie mi s-a părut total nepotrivită în contextul unui articol legat de politica regională, motiv suplimentar să atrag atenția cu privire la atacurile care există în spațiul public. Nu se poate să faci referire la avocat, să denigrezi avocații spunând, repet, „de la domnia legilor trecem la domnia avocaților”, într-un articol publicat în Adevărul și pe blogul său. Or, genul acesta de ieșiri în spațiul public sau acest fenomen – nu știu cum să-l denumesc, ca să fiu totuși corect – al Caracalului arată clar că avem de-a face cu un atac, în primul rând la adresa justiției în general, dar în special, a avocaților. Până la urmă este o erodare a puterii pe care o reprezintă, în sens larg, justiția. Ceea ce trebuie să înțeleagă până la urmă și cetățenii români este că avocatul e necesar, este singurul responsabil, până la urmă și de statul de drept, dar și de drepturile și libertățile lor. Acesta este un mesaj foarte important pe care noi trebuie să-l transmitem și, până la urmă, astfel de întâlniri profesionale, repet, care arată o credibilitate, dar și o stabilitate a organizației noastre profesionale, trebuie să conducă către astfel de soluții, anume apărarea avocatului ca premisă a apărării statului de drept și a cetățeanului român.

Nicolae Cîrstea: O întrebare personală: observ în ultima perioadă o schimbare în atitudinea dvs de la microfonul, fie al Consiliului UNBR, fie al Congresului UNBR. Dacă înainte poziția avocatului Lucian Săuleanu era foarte incisivă, acum mi se pare că este deja echilibrată, deși la fel de apăsată și intransigentă. Ce stă la baza acestei schimbări și dacă există, din punctul dvs de vedere, o schimbare la nivelul atitudinii avocatului Săuleanu.

Lucian Săuleanu: Observația dumneavoastră nu știu cât este de corectă. Pornesc, totuși, de la întrebare și spun în felul următor: Este cert că în evoluția fiecărui membru al Consiliului UNBR, a fiecărui decan, există un proces de maturizare. Și înainte, și acum, sunt la fel de intransigent pe subiecte care țin de avocați și avocatură, de drepturile lor. Poate modul în care transmit mesajul este unul care, de fapt, să conțină în el o anumită fermitate. Adică nu știu dacă înainte eram mai vehement doar formal. Eu cred, totuși, că și înainte, indiferent de modul în care era ambalat mesajul, aveam dreptate – condiție în care tot timpul, noi, cei de la Baroul Dolj, dar și colegi de la alte barouri, pentru că nu suntem singulari în acest demers de apărare a avocaților, toți decanii se implică, am încercat să trec prin filtrul baroului, am încercat să formalizez punctele noastre de vedere, deci n-au fost doar ieșiri publice cu gândul de a atrage atenția. Nu-mi place genul acesta de a ieși în spațiul public, nu contează contextul în care transmit mesajul respectiv, important este ca acesta să fie bine orientat. Or, ca să fie bine orientat, el trebuie să aibă la bază o cercetare. Normal, cu cât cercetarea și aprofundarea subiectului respectiv este mai solidă și îmi arată o carență, normal că și eu, poate, ca persoană, sunt mai abrupt sau mai contondent. Una peste alta, nu cred că vreodată am avut, să spunem, dorința de a atrage atenția. Poate schimbarea aceasta se datorează și unei evoluții personale – fiind în al doilea mandat cunoști mult mai bine sistemul și colegii, te simți ceva mai bine, mult mai bine în astfel de situații. Până la urmă ține și de un control al informațiilor, al profesiei. Eu țin foarte mult – și fac o paranteză, nu știu cât de binevenită, – eu cred în profesionalizarea organelor de conducere. Una dintre marile carențe, cred eu – este simpla mea părere –, este urmarea fragmentării în timp, în zeci și zeci de ani, a decanatelor și a consiliilor. Noi nu avem un fir roșu, nu avem o constanță, nu avem o politică. Încercăm, la Dolj avem vreo 10-15 ani de când încercăm să fim pe aceeași lungime de undă de la un decan la altul, de la un consiliu la altul. Poate că și aici se vede o schimbare de atitudine, pentru că vin în Consiliul UNBR, vin în spațiul public cu încărcătura politică, profesională transmisă de colegii mei. Eu zic că este foarte important acest lucru. Profesionalizarea înseamnă nu numai din punct de vedere formal, al deciziei cu care vii în consiliu, în congres, și o transmiți. Nu este doar dorința mea. Este dorința celor 700 de avocați pe care îi reprezint. Dar este și o problemă ce ține de profesionalism, pe care o văd ca pe un statut distinct. Anume, lăsând la o parte remunerațiile, preocuparea trebuie să aibă instrumentele. Nu mai trebuie să facem decanatul și avocatura și să fim membri în consiliile acestea doar întâmplător. Noi trebuie să o facem ca viziune, ca profesie pe termen lung. Așa ne-au ales colegii, și atunci trebuie să ne implicăm nu 2-3 ore; trebuie să ne implicăm aproape non-stop.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dle decan. Întotdeauna e o plăcere și o bucurie a mesajului foarte clar și concret pe care îl transmiteți de la microfonul Universul Juridic, al Congresului UNBR sau al Consiliului UNBR.

Lucian Săuleanu: Și eu vă mulțumesc, în numele confraților din Baroul Dolj.

 

Identificăm cele mai bune soluții în vederea stabilirii sistemului de asigurări pentru colegii avocați din teritoriu was last modified: octombrie 29th, 2019 by Lucian Bernd Săuleanu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Lucian Bernd Săuleanu

Lucian Bernd Săuleanu

Este decan al Baroului Dolj, doctor în drept cu teza „Specificul obligațiilor comerciale în comparație cu obligațiile civile”, cadru universitar la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Universitatea din Craiova, având în prezent titlul de conferențiar universitar unde predă dreptul societăților comerciale și operațiuni juridice bancare și de bursă.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter