ÎCCJ a respins ca nefondate recursurile în casaţie formulate de Elena Udrea şi Rudel Obreja

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat luni, 31 octombrie 2022, asupra recursurilor în anulare formulate în dosarul Gala Bute de Elena Udrea și Rudel Obreja.

„Respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de condamnații Udrea Elena Gabriela și Obreja Rudel împotriva Deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă recurenții condamnați la plata sumei de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții condamnați, până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 170 lei, rămân în sarcina statului”, se arată în minuta ÎCCJ, scrie News.ro.

„Decizia magistraților este definitivă”, mai arată News.ro.

Eforturile Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană sunt susținute și de Casa Regală a României. Presa relatează azi despre vizita familiei Regale a României, la Chișinău, eveniment care a avut loc în zilele de 27 și 28 octombrie 2022.

„A fost a șaptea vizită externă a Familiei Regale din anul 2022, după vizita din Marea Britanie a Majestății Sale și a Principelui Radu (martie), vizita Principelui Radu în Țările de Jos (aprilie), vizita Custodelui Coroanei la Londra (iunie), vizita Principelui Radu în Turcia (iunie), vizita Principelui Radu la Chișinău (septembrie) și vizita Custodelui Coroanei la Londra (septembrie). La Palatul Prezidențial, Custodele Coroanei s-a întâlnit cu Excelența Sa doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova. La întâlnire a luat parte Principele Consort. Au fost prezenți ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa domnul Cristian-Leon Țurcanu, reprezentanți ai Președinției Republicii Moldova și ai Casei Majestății Sale. Custodele Coroanei a vizitat Republica Moldova în anul 2013 și în anul 2016. (…) Totodată, la Palatul Parlamentului Republicii Moldova, Custodele Coroanei s-a întâlnit cu Președintele Parlamentului, domnul Igor Grosu”, notează România liberă.

Agerpres anunță că Guvernul a aprobat, vineri, o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și oferă detalii despre conținutul acestei ordonanțe.

„Prin acest act normativ s-a introdus o dispoziție potrivit căreia agenții de poliție care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, destinat formării inițiale a ofițerilor de poliție, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situație în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) și (3) din Anexa nr. 6 la Legea-cadru nr. 153/2017”, scrie Agerpres.

Presa externă scrie că exporturile de grâne ale Ucrainei ar putea fi afectate de un atac cu drone asupra unor nave rusești din golful Sevastopol.

„Rusia anunță sâmbătă că își suspendă participarea la Acordurile de la Istanbul, care asigură o continuare a exporturilor de cereale ucrainene, vitale în aprovizionarea alimentară a țărilor sărace, în urma unui atac cu drone care a vizat sâmbătă nave rusești în Crimeea, pe care Moscova le impută Ucrainei și Regatului Unit” relatează AFP, citată de News.ro.

Moscova și-a justificat această suspendare prin atacul cu drone din Golful Sevastopol din Crimeea, care a vizat, sâmbătă dimineața, nave militare și civile aparținând Flotei ruse la Marea Neagră.

„Având în vedere actul terorist al regimului de la Kiev cu participarea unor experți britanici împotriva unor nave ale Flotei ruse la Marea Neagră și a unor nave civile implicate în securitatea culoarelor cerealiere, Rusia își suspendă participarea la punerea în aplicare a acordului privind exporturile de produse agricole prin porturi ucrainene”, anunță într-o postare pe Telegram, Ministerul rus al Apărării, scrie News.ro.

Și tot Ministerul rus al Apărării a acuzat sâmbătă Londra de implicare în exploziile de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, din Marea Baltică, construite cu scopul de a transporta gaze naturale rusești în Uniunea Europeană.

„Reprezentanți ai unei unități a Marinei britanice au participat la planificarea, furnizarea și punerea în aplicare a actului terorist de la Marea Baltică, la 26 septembrie, cu scopul de a aduce atingere gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, a acuzat într-o postare pe Telegram Ministerul rus al Apărării, scrie News.ro.

„Rusia s-a plâns în mai multe rânduri de faptul că nu a fost inclusă într-o anchetă internațională cu privire la aceste scurgeri de gaze naturale din Nord Stream, care au avut loc în urma unei presupuse sabotări. Justiția suedeză a anunțat vineri că intenționează să procedeze la o nouă inspecție a gazoductelor, dar și consorțiul Nord Stream, care a trimis o navă civilă sub pavilion rus”, relatează News.ro.

„Ministerul britanic al Apărării denunță sâmbătă ‘informații false’ ale Moscovei, după ce Ministerul rus al Apărării a acuzat Regatul Unit de implicare în exploziile de la 26 septembrie care au avariat gazoductele Nord Stream 1 și 2 la Marea Baltică și într-un atac masiv cu drone în Crimeea, care a avariat o navă”, relatează AFP, citată de News.ro.

„Cu scopul de a deturna atenția de la gestionarea dezastruoasă a invaziei ilegale a Ucrainei, Ministerul rus al Apărării a recurs la difuzarea unor afirmații false de o amploare epică”, respinge într-un mesaj postat pe Twitter ministerul britanic, arată News.ro.

Ucraina cere ca banii oligarhilor ruși blocați în conturile europene să fie folosiți pentru reconstrucția orașelor ucrainiene.

„De la invazia Crimeei, în 2014, unui număr total de 1.236 de persoane – inclusiv președintele rus Vladimir Putin și ministrul său de externe Serghei Lavrov, dar și membri ai Dumei de Stat și oligarhi ca Roman Abramovici, Mihail Fridman sau Petr Aven – și de 115 entități le-au fost blocate averile și li s-a interzis intrarea în UE”, relatează News.ro.

„Active ale unor oligarhi ruși și entități rusești – în sumă de 17 miliarde de euro – au fost blocate de către Uniunea Europeană în șapte state membre UE, în urma sancțiunilor impuse Rusiei din cauza Războiului rus din Ucraina”, a anunțat sâmbătă comisarul european însărcinat cu Justiția Didier Reynders, notează AFP, citată de News.ro.

„Ucraina vrea să folosească și acești bani în reconstrucție. Din punctul meu de vedere, este cel puțin posibil ca aceste 300 de miliarde de euro să fie păstrate ca garanție, până când Rusia participă în mod voluntar la reconstrucția Ucrainei”, a mai arătat Didier Reynders, mai scrie News.ro.

Seară liniștită!