Hotărârea CEDO din 3 mai 2022 în Cauza D. împotriva României (Cererea nr. 22.957/19)

Hotărârea CEDO din 3 mai 2022 în Cauza D. împotriva României (Cererea nr. 22.957/19)

În M. Of. nr. 329 din data de 19 aprilie 2023 s-a publicat Hotărârea CEDO din 3 mai 2022 în Cauza D. împotriva României.

Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri.

„1. Cererea privește obligațiile procedurale ce reveneau statului în temeiul art. 2 din Convenție în cadrul anchetei privind decesul fiicei reclamantei.

4. În dimineața zilei de 12 septembrie 2011, G.M. a chemat salvarea pe motiv că partenerei sale, D.L.V., fiica reclamantei, i se făcuse rău la domiciliul lor. Personalul medical al ambulanței, care a ajuns la fața locului la ora 7.15, a apreciat că starea lui D.L.V. nu necesita spitalizare și i-a administrat un calmant. După ce a plecat salvarea, starea lui D.L.V. s-a deteriorat. Partenerul ei, ajutat de fratele lui D.L.V., care sosise între timp, a dus-o la spitalul din Deva. La 9.15, D.L.V. a fost internată în Secția de Terapie Intensivă, unde a decedat la orele 10.30.

5. În ziua decesului, un raport de autopsie a constatat că D.L.V. suferise un traumatism cranio-cerebral care cauzase o fractură a oaselor craniului și o luxație a vertebrelor. Medicul legist a apreciat că moartea fusese violentă și că fusese cauzată de insuficiența cardio-respiratorie, provocată de paralizia nervilor cranieni. El a emis ipoteza că reclamanta s-a izbit de un corp dur, lovindu-se la cap. Acesta a precizat că traumatismul avusese loc înainte cu patru până la șase ore de deces. El a transmis Parchetului raportul de autopsie și i-a semnalat faptul că era vorba despre un «deces în condiții suspecte».

(…)

9. Ca urmare a semnalării făcute de medicul legist care efectuase autopsia (supra, pct. 5), Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a deschis din oficiu o anchetă penală pentru neglijență medicală sau lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte. Reclamanta a depus, de asemenea, o plângere penală, care a fost anexată la dosarul de urmărire penală.

(…)

14. Evidențiind concluziile diametral opuse ale rapoartelor medico-legale, reclamanta a solicitat Parchetului să sesizeze Comisia superioară medico-legală, competentă să se pronunțe cu privire la aceste contradicții și să hotărască dacă era oportună efectuarea unei noi expertize (a se vedea infra, pct. 17).

15. La 22 februarie 2018, pe baza concluziilor celei de-a treia expertize medico-legale, Parchetul a clasat cauza pe motiv că D.L.V. decedase din cauza unei embolii pulmonare, fără ca nimeni altcineva să fie responsabil pentru decesul acesteia. Acesta a respins cererea reclamantei pe motiv că nu era necesară sesizarea Comisiei superioare medico-legale, întrucât acest din urmă raport era amplu motivat și fusese validat de Comisia de avizare și control (al actelor medico-legale) din cadrul Institutului de Medicină Legală din București.

16. În urma contestației reclamantei, Judecătoria Deva a confirmat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 22 februarie 2018, printr-o hotărâre definitivă din 3 iulie 2018, care a preluat motivele rezoluției respective.

(…)

28. În cazurile de deces, dacă nu s-a stabilit încă de la început și în mod clar că decesul este rezultatul unui accident sau al unei alte fapte neintenționate și dacă, având în vedere faptele, argumentul omuciderii este cel puțin întemeiat, aceste principii impun efectuarea unei anchete care îndeplinește criteriile minime de eficiență și care urmărește să clarifice circumstanțele decesului (ibidem, pct. 161).

29. În speță a fost inițiată o anchetă penală imediat după ce decesul survenit în condiții suspecte a fost semnalat Parchetului (supra, pct. 5).

30. Rămâne să se stabilească dacă au fost luate măsuri eficiente pentru a permite stabilirea circumstanțelor în care a avut loc decesul fiicei reclamantei, precum și identificarea și pedepsirea eventualilor responsabili.

31. Curtea constată că a treia expertiză, realizată la șase ani de la deces, pe baza examinării țesuturilor prelevate după exhumarea trupului, a ajuns la concluzii diametral opuse față de concluziile coerente ale autopsiei și ale celorlalte două rapoarte de expertiză cu privire la cauza decesului (supra, pct. 6, 7 și 8).

32. Această a treia expertiză a fost decisivă pentru rezultatul anchetei, deși nu conținea niciun element care să permită să se răspundă la contradicțiile flagrante dintre constatările acestei expertize și cele ale rapoartelor precedente și deși trecea complet sub tăcere constatarea autopsiei privind fractura oaselor craniului victimei (supra, pct. 5 și 8). Mai mult, din cauza trecerii timpului, această expertiză, efectuată la șase ani după deces, nu putea decât să fie mult mai puțin fiabilă decât raportul de autopsie, care fusese întocmit chiar în ziua decesului.

(…)

34. În plus, numai un aviz aprofundat, dovedit științific, care să conțină o soluție motivată în raport cu aceste contradicții, ar fi fost de natură să le inspire justițiabililor încredere în acțiunea justiției și să asiste organele judiciare în exercitarea funcțiilor lor.

Hotărârea Curții:

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăște că a fost încălcat art. 2 din Convenție sub aspect procedural;

3. hotărăște:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății:

(i) 20.000 EUR (douăzeci de mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

(ii) 2.500 EUR (două mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamantă, pentru cheltuielile de judecată;

b) că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere.