Hotărârea CEDO în Cauza Drăgan împotriva României

27 iun. 2016
3 voturi, medie: 3,67 din 53 voturi, medie: 3,67 din 53 voturi, medie: 3,67 din 53 voturi, medie: 3,67 din 53 voturi, medie: 3,67 din 5 (3 votes, average: 3,67 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3762
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În M. Of. nr. 467 din 23 iunie 2016 s-a publicat Hotărârea CEDO  din 2 februarie 2016 în Cauza Drăgan împotriva României. Reproducem mai jos textul hotărârii, așa cum a fost acesta publicat în Monitorul Oficial:

Hotărâre  din 2 februarie 2013

Conferința de pregatire profesională a Baroului Ialomița
”

în Cauza Drăgan împotriva României

EMITENT:      CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI – SECȚIA A PATRA

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 467 din 23 iunie 2016

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

HOTĂRÂREA

din 2 februarie 2016

în Cauza Drăgan împotriva României

(Cererea nr. 65.158/09)

Strasbourg

 

Hotărârea a devenit definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Drăgan împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din András Sajó, președinte, Vincent A. De Gaetano, Nona Tsotsoria, Paulo Pinto de Albuquerque, Egidijus Kuris, Iulia Antoanella Motoc, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători, și Fatoș Aracý, grefier adjunct de secție,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 12 ianuarie 2016,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

 

    PROCEDURA

 

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 65.158/07 îndreptată împotriva României, prin care o persoană apatridă, domnul Adrian Drăgan (reclamantul), a sesizat Curtea la 25 noiembrie 2009, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).

2. Reclamantul, care a beneficiat de asistență juridică, a fost reprezentat de doamna N.T. Popescu, avocată în București. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul s-a plâns în special că în penitenciarele Galați, Rahova și Jilava condițiile sale de detenție au fost inumane. De asemenea, a susținut lipsa unui tratament medical adecvat, faptul că a fost supus la rele tratamente de un agent de pază al penitenciarului și lipsa de eficacitate a anchetei cu privire la aceste evenimente, toate cu încălcarea art. 3 din Convenție.

4. La 4 martie 2014, capetele de cerere referitoare la condițiile inumane de detenție, lipsa tratamentului medical și relele tratamente la care a fost supus de un agent de pază al penitenciarului au fost comunicate Guvernului, iar restul capetelor de cerere au fost declarate inadmisibile, în temeiul art. 54 § 3 din Regulamentul Curții.

    ÎN FAPT

I. Circumstanțele cauzei

5. Reclamantul s-a născut în 1956 și se află în prezent în detenție în Penitenciarul Giurgiu.

6. În ultimii 9 ani a fost condamnat în mai multe rânduri și a fost plasat în detenție în diferite penitenciare. Pentru anumite perioade de timp a fost ținut în spitalele-penitenciare Jilava și Rahova.

7. La 1 noiembrie 2007, reclamantul a fost condamnat de Tribunalul Arad pentru două capete de acuzare, tâlhărie și furt, la 7 ani de închisoare. Instanța a dispus, de asemenea, internarea reclamantului în secția de psihiatrie a Spitalului-Penitenciar București – Jilava până la însănătoșire.

Condiții de detenție

1. Versiunea reclamantului

8. În formularele de cerere și scrisorile adresate Curții începând din 2009 reclamantul s-a plâns de supraaglomerarea gravă pe care a trebuit să o suporte în Penitenciarul Galați, unde între 13 și 15 persoane private de libertate erau ținute într-o celulă cu dimensiuni între 20 și 24 mp, ca și în penitenciarele Rahova și Jilava.

9. Reclamantul s-a mai plâns, de asemenea, de slaba calitate a alimentelor și a apei potabile din aceste penitenciare, că nu i s-a oferit întotdeauna un regim alimentar potrivit convingerilor religioase musulmane și că, de cele mai multe ori, ar fi suferit de foame întrucât porțiile nu erau suficiente.

10. În toate cele trei penitenciare apa caldă nu era furnizată decât pentru perioade scurte de timp, în care nu ar fi avut suficientă vreme să se spele pe dinți. În plus, în Penitenciarul Jilava nu era furnizată suficientă apă rece.

11. Reclamantul a susținut în continuare că, deși nu dispunea de resurse financiare și nu mai avea o familie care să îl sprijine, autoritățile din toate cele trei penitenciare nu i-au furnizat îmbrăcămintea necesară, hârtie igienică, săpun de toaletă sau articole de toaletă pentru a se spăla pe dinți.

2. Versiunea Guvernului

a) Penitenciarul Galați

12. În Penitenciarul Galați reclamantul a fost cazat aproximativ 8 luni în 6 celule diferite, inclusiv la infirmerie și în celula destinată celor aflați în “refuz de hrană”. În acest penitenciar, celulele au aproximativ 24 mp, cu maximum 15 paturi. Reclamantul a împărțit celulele cu maximum 11 alte persoane private de libertate (2,1 mp de spațiu personal, inclusiv spațiul ocupat de paturi sau alte piese de mobilier).

13. Apa rece era disponibilă la diferite intervale, pentru un total de 7 ore pe zi, și nu era disponibilă între orele 9 p.m. și 6,30 a.m. Calitatea apei potabile a fost certificată de Autoritatea de Sănătate Publică Galați.

14. Reclamantul primea un regim alimentar potrivit convingerilor sale religioase și compoziția meniului zilnic respecta regulamentele în materie.

15. Articolele de toaletă erau furnizate potrivit bugetului alocat. În cele aproximativ 8 luni pe care reclamantul le-a petrecut în Penitenciarul Galați a primit următoarele: 2 tuburi de pastă de dinți, 6 aparate de ras, 4 tuburi de spumă de ras, 9 săpunuri de calitate inferioară, 6 role de hârtie igienică, 2 periuțe de dinți și detergent.

16. În cursul detenției în Penitenciarul Galați reclamantul nu a primit vizite și a fost considerat inapt de muncă. Acesta nu avea niciun venit.

b) Penitenciarul Rahova

17. Reclamantul a fost cazat în Penitenciarul Rahova timp de 6 luni și 4 zile. A fost plasat în celule cu o suprafață de 21 mp, pe care le-a împărțit cu alte 9 persoane private de libertate (2,1 mp de spațiu personal, inclusiv spațiul ocupat de paturi sau alte piese de mobilier). Celulele aveau băi dotate cu 2 chiuvete, un duș și o toaletă. Apa rece era disponibilă permanent, iar apa caldă de două ori pe săptămână potrivit unui program.

18. Alimentele erau pregătite în conformitate cu standardele și regulamentele. Renovarea zonelor pentru pregătirea și conservarea alimentelor era în desfășurare la momentul în care au fost transmise observațiile Guvernului.

19. Guvernul a susținut că, în momentul plasării în centrul de detenție, persoanele private de libertate primeau un set de lenjerie de pat.

20. În cursul detenției în Penitenciarul Rahova reclamantul nu a primit vizite, a fost considerat inapt de muncă și nu avea niciun venit.

c) Penitenciarul Jilava

21. Reclamantul s-a aflat în detenție la Penitenciarul Jilava timp de 22 de zile. Câteva zile a împărțit o celulă de aproximativ 40,28 mp alături de alte 27 de persoane private de libertate; existau 30 de paturi, precum și alte piese de mobilier (1,43 mp de spațiu personal, inclusiv spațiul ocupat de paturi sau alte piese de mobilier). Această celulă era dotată cu două toalete și două chiuvete, iar apa rece era disponibilă permanent. În restul perioadei a fost ținut la infirmerie, unde avea la dispoziție aproximativ 6 mp de spațiu personal.

22. Apa caldă era furnizată în spațiile de duș comune potrivit unui program prestabilit de 2 ore lunea și vinerea pentru jumătate de penitenciar și marțea și sâmbăta pentru cealaltă jumătate. Într-una dintre secțiile infirmeriei, în care reclamantul a petrecut 14 zile, erau disponibile 2 dușuri cu apă caldă pentru până la 7 persoane private de libertate, pentru aceleași perioade de timp ca și cele din programul general (2 ore pe săptămână).

23. În cursul celor 22 de zile pe care le-a petrecut în acest penitenciar, reclamantul a primit o rolă de hârtie igienică, un aparat de ras și un tub de spumă de ras.

24. Guvernul a susținut că, la 17 mai 2013, reclamantul a primit, de asemenea, îmbrăcăminte pe care o putea folosi în timpul șederii sale în acest penitenciar, dar nu a depus niciun document în sprijinul acestei afirmații.

25. Reclamantul a primit “meniul pentru religia musulmană” în conformitate cu regulamentul intern.

26. Reclamantul a avut acces la curtea destinată desfășurării exercițiilor timp de 6 ore pe zi.

27. În cursul detenției în Penitenciarul Jilava reclamantul nu a primit vizite și nu a avut niciun venit.

28. La 11 iunie 2013, reclamantul a fost transferat la Penitenciarul Giurgiu.

3. Plângerile depuse de reclamant cu privire la condițiile de detenție

29. Reclamantul a depus numeroase plângeri către autoritățile penitenciarului sau către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, subliniindu-și nemulțumirea față de supraaglomerare, slaba calitate a apei potabile sau față de calitatea și cantitatea de alimente pe care o primea. A solicitat în mai multe rânduri să fie plasat într-o celulă pentru ocupare în regim de o persoană și i se dea anumite alimente, cum ar fi ouă prăjite sau cartofi prăjiți.

30. Aceste plângeri au fost întotdeauna respinse ca nefondate.

31. La 30 septembrie 2009, judecătoria de sector din București a respins definitiv plângerea reclamantului referitoare la furnizarea neadecvată a apei potabile în Penitenciarul Jilava, motivând că această situație este rezultatul constrângerilor bugetare. O altă plângere formulată către judecătorul delegat în timp ce reclamantul era în detenție la Penitenciarul Rahova are pe verso nota „Transferat”.

32. Plângerile referitoare la supraaglomerare au fost întotdeauna soluționate cu concluzia că repartizarea deținuților în secțiuni și celule reprezintă o funcție a administrației penitenciarului și că plasarea în celule individuale nu era posibilă și nu era permisă de lege.

33. În mai multe rânduri reclamantul s-a plâns judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate că alimentele care îi erau servite în închisoare erau de slabă calitate, iar porțiile nu erau corespunzătoare. Toate plângerile sale au fost respinse ca nefondate, întrucât judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate a considerat că afirmațiile reclamantului ar fi fost contrazise de informațiile transmise de autoritățile din penitenciarele respective.

34. La 7 martie 2013 în timp ce se afla în detenție în Penitenciarul Rahova, reclamantul a solicitat o pereche de pantofi, două perechi de șosete și un trening. O notă privind cererea afirmă că aceasta va fi examinată în funcție de stocuri, dar nu există nicio mențiune ulterioară dacă reclamantul a primit vreunul din articolele solicitate.

B. Tratament medical

1. Starea de sănătate și tratamentul reclamantului

35. În iulie 2009, în urma unui examen stomatologic la Spitalul-Penitanciar Rahova, reclamantul a fost diagnosticat cu parodontită (gradele I și II) și edentație frontală, laterală și terminală. Medicul a prescris tratament specific pentru parodontită, instalarea unei proteze mobile și o dietă lichidă sau semilichidă până la instalarea protezei.

36. Ulterior acelui moment, reclamantul a fost dus la medicul dentist în numeroase rânduri ca răspuns la cererile sale, în urma crizelor produse de inflamarea gingiilor sau a durerilor dentare. I s-a prescris în mod constant un tratament simptomatic cu medicamente antibiotice sau antiinflamatoare. De fiecare dată medicii au repetat recomandarea pentru urmarea unei diete lichide sau semilichide.

37. În noiembrie 2009, reclamantul a fost diagnosticat cu parodontită marginală generalizată cronică și i-au fost prescrise antibiotice, medicamente antiinflamatoare și igienizarea cavității orale de către un dentist din cadrul sistemului penitenciar. Cu aceeași ocazie a fost, de asemenea, diagnosticat cu inflamarea glandelor salivare și i s-a prescris efectuarea unei intervenții chirurgicale, care s-a realizat la 28 martie 2013.

38. La 11 mai 2010 reclamantul a fost diagnosticat cu ulcer duodenal și la 11 august 2011 cu gastroduodenită cronică.

39. La 21 iulie 2011, în timpul unei examinări medicale la Penitenciarul Galați, reclamantul, care fusese diagnosticat anterior cu diverse tulburări de personalitate, a fost diagnosticat ca prezentând simptome de paranoia; s-a recomandat să fie internat în secția de psihiatrie a Penitenciarului-Spital Poarta Albă.

40. Între 15 și 19 octombrie 2012, reclamantul a fost internat pentru inflamarea acută a glandelor salivare și stomatită generalizată. A fost externat cu recomandarea de a consuma alimente lichide și semilichide, să se spele pe dinți de trei ori pe zi, să ia antibiotice și să folosească apă de gură.

41. Reclamantului i-a fost extras un dinte la 29 noiembrie 2012.

42. La 24 februarie 2014, reclamantul a fost dus la spitalul penitenciarului având congestie și inflamație a gingiilor. A fost diagnosticat, printre alte afecțiuni, cu otită acută cronică, stomatită generalizată, parodontită apicală cronică, tulburări neurovegetative, conjunctivită și spondiloză.

43. Reclamantul a fost dus în mai multe rânduri la spitalepenitenciar sau la unitatea de urgență a spitalelor publice având nasul spart sau coastele rupte după ce a fost agresat de alte persoane private de libertate.

44. Pe parcursul detenției reclamantul a refuzat tratamentul cu medicamente sau, în câteva rânduri, să fie transportat la Spitalul-Penitenciar Rahova pentru afecțiuni care nu aveau legătură cu afecțiunile sale dentare. În noiembrie 2011 reclamantul, care era într-o stare de agitație, a refuzat să fie examinat de medicul dentist al penitenciarului. La 3 februarie 2014, reclamantul a refuzat efectuarea unei extracții dentare.

Hotărârea CEDO în Cauza Drăgan împotriva României was last modified: mai 23rd, 2017 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter