Despre
- M. Of. nr. 915 din 10 decembrie 2015
- Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015
- Modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor
| Actul modificat | Actul modificator | Sumar |
| Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 (rep. M. Of. nr. 437 din 18 iunie 2015) | Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015 (M. Of. nr. 915 din 10 decembrie 2015) | – modifică: art. 14 alin. (1) lit. a), art. 60 pct. 17, art. 101 , art. 118 alin. (1), art. 126, art. 137, art. 143 alin. (1), art. 240 – abrogă: art. 143 alin. (3) |
În M. Of. nr. 915 din 10 decembrie 2015, s-a publicat Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 (rep. M. Of. nr. 437 din 18 iunie 2015).
Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse respectivului regulament prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015:
Art. 14 alin. (1) lit. a) din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 14 alin. (1) lit. a) prevedea faptul că deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum și deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce și-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluși ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați și au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moțiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-și cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenție realizată printr-un reprezentant comun.
Potrivit noii reglementări, art. 14 alin. (1) lit. a) prevede: „Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum și deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce și-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluși ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați și au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moțiunilor, printr-o singură intervenție realizată de un reprezentant comun”.
Art. 60 pct. 17 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 60 pct. 17 dispunea: Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
(…)
17. Comisia pentru regulament
– interpretarea regulamentului, monitorizarea și analiza intervențiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaților și elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidența și regularitatea cutumelor parlamentare; studierea și informarea operativă a Camerei și a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea și prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaților a propunerilor de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de președintele Camerei cu privire la procedurile și prevederile regulamentului și prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaților; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.
Potrivit noii reglementări, art. 60 pct. 17 dispune: „Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
(…)
17. Comisia pentru regulament
– elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților; interpretarea regulamentului; analiza intervențiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaților și elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de președintele Camerei, cu privire la procedurile și prevederile regulamentului și prezentarea punctului de vedere solicitat; avizarea regulamentelor comisiilor parlamentare; studierea procedurilor parlamentare din alte state europene și informarea Camerei cu privire la acestea, la solicitarea Biroului permanent”.
Art. 101 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 101 stabilea faptul că pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Președintele Camerei Deputaților dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii și în limita timpului alocat fiecărei intervenții de 3 minute.
Potrivit noii reglementări, art. 101 stabilește: „Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Președintele Camerei Deputaților dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii și unui singur reprezentant al deputaților neafiliați; timpul alocat fiecărei intervenții este de 3 minute”.
Art. 118 alin. (1) din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 118 alin. (1) prevedea faptul că în faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăși 5 minute.
Potrivit noii reglementări, art. 118 alin. (1) prevede: „În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăși 5 minute. Durata luării de cuvânt a reprezentantului deputaților neafiliați este de un minut”.
Art. 126 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 126 dispunea faptul că votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui Camerei Deputaților se așează o urnă albă și una neagră. Deputații vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”; pentru „vot nul”, ambele bile se introduc în urna neagră. Biroul permanent hotărăște asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului.
Potrivit noii reglementări, art. 126 dispune: „Votul prin bile se desfășoară astfel: în sala de ședință se așază două urne, una albă și una neagră. Înainte de a începe votarea, președintele Camerei Deputaților explică procedura și semnificația votului. După citirea numelui de către un secretar al Camerei Deputaților, fiecare deputat primește de la chestori două bile, una albă și una neagră, pe care le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot «contra». Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă «abținere». Biroul permanent hotărăște asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului, precum și procedura de numărare și modelul procesului-verbal care consemnează rezultatul votului”.
Art. 137 din Regulament (modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 137 la primul alineat prevedea faptul că reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaților dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.
Potrivit alineatului următor, cererea Președintelui României privind reexaminarea unei legi este de competența comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Deputații pot depune propuneri de texte care au legătură cu problemele sesizate de președintele României în cererea de reexaminare, în termenul prevăzut de Biroul permanent pentru depunerea amendamentelor.
În continuare, stabilea faptul că raportul comisiei cu privire la cererea de reexaminare va face referire la toate solicitările formulate de Președintele României, și va propune acceptarea sau respingerea cererii de reexaminare. În cazul în care solicitările din cererea de reexaminare sunt acceptate, în parte sau în totalitate, comisia va formula textele corespunzătoare și raportul va cuprinde toate amendamentele admise și respinse, depuse de deputați. Textele propuse trebuie să aibă legătură cu solicitările din cererea de reexaminare și să asigure recorelarea dispozițiilor legii. Dacă raportul este de respingere, el nu va mai cuprinde amendamentele depuse.
La alineatul următor, dispunea faptul că raportul comisiei se supune dezbaterii Camerei Deputaților după regulile procedurii legislative, iar în ședința dedicată votului final se votează legea în ansamblul ei.
În continuare, stabilea faptul că în cazul în care niciun text propus prin raportul comisiei nu este adoptat de Cameră sau în cazul în care, în ședința de vot final, legea cuprinzând textele reexaminate nu este adoptată, se va supune votului legea în forma adoptată inițial de către Parlamentul României.
În sfârșit, la ultimul alineat prevedea faptul că în cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a cererii de reexaminare, după dezbaterea acestui raport, propunerea se supune votului în ședința de vot final. Dacă propunerea de respingere a cererii de reexaminare este adoptată, se supune votului final legea în forma adoptată inițial de către Parlamentul României. În cazul în care propunerea de respingere a cererii de reexaminare nu întrunește numărul de voturi necesar adoptării, raportul se restituie comisiei în vederea întocmirii unui nou raport, avându-se în vedere încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1).
Potrivit noii reglementări, art. 137 prevede: „(1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, va avea loc în termenul prevăzut de Biroul permanent, care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaților dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.
(2) Cererea Președintelui României privind reexaminarea unei legi este de competența comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă; deputații pot depune propuneri de texte care au legătură cu problemele sesizate de Președintele României în cererea de reexaminare, în termenul prevăzut de Biroul permanent pentru depunerea amendamentelor.
(3) Raportul comisiei se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaților, după regulile procedurii legislative, și:
a) în cazul în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare au fost modificate în totalitate sau parțial, legea, cuprinzând aceste texte reexaminate, se trimite Senatului;
b) în cazul în care textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Senatului în forma adoptată inițial de către Parlament.
(4) În situația în care Camera Deputaților este Cameră decizională, comisia permanentă care a fost inițial sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă va întocmi raportul asupra cererii de reexaminare, în conformitate cu alin. (2) și (3), având în vedere și varianta legii adoptată de Senat.
(5) În cazul în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare au fost modificate în totalitate sau parțial, legea adoptată, cuprinzând aceste texte reexaminate, se trimite Președintelui, în vederea promulgării. Dacă textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite Președintelui în forma adoptată inițial de către Parlament”.
