Normele de aplicare a Cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor (H.G. nr. 725/2015)

Subsecț. a 4-a („Suspendarea și încetarea suspendării procedurii disciplinare”)

Art. 16 („Suspendarea și încetarea suspendării procedurii disciplinare”)

Art. 16 prevede următoarele:

„(1) Situațiile privind suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) și art. 62⁵ din Statut, se constată de polițistul desemnat sau, după caz, de membrii Consiliului.

(2) Disjungerea unei cauze, în situațiile prevăzute la art. 60 alin. (3) și art. 62⁵ din Statut, se realizează cu aprobarea persoanei în drept.

(3) Atunci când suspendarea este consecința sesizării organelor de urmărire penală, după disjungere, procedura continuă pentru acei polițiști sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizării.

(4) Suspendarea procedurii disciplinare și încetarea suspendării acesteia se constată printr-un proces-verbal întocmit de persoanele prevăzute la alin. (1), care se prezintă spre aprobare persoanei în drept”.

Subsecț. a 5-a („Desemnarea unor persoane în cadrul procedurii disciplinare”)

Art. 17 („Criterii pentru desemnarea unor persoane”)

Art. 17 are următorul conținut:

„(1) Polițistul desemnat, membrii Consiliului și secretarul acestuia nu pot fi din rândul persoanelor care:

a) au calitatea de șef nemijlocit sau subordonat al polițistului cercetat,

b) au calitatea de soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu polițistul cercetat ori se află într-o altă situație de conflict de interese prevăzută de lege;

c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare în curs;

d) sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise în judecată;

f) sunt condamnate sau față de acestea s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

(2) Dispozițiile alin. (1) lit. d)-f) se aplică și cu privire la numirea membrilor colectivului de polițiști, denumit în continuare colectiv.

(3) Nu pot fi membri ai Consiliului polițistul desemnat și polițistul asistent”.

Art. 18 („Abținerea, recuzarea și alte situații”)

Art. 18 prevede următoarele:

„(1) Polițistul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 17 este obligat să se abțină de la efectuarea de acte ale cercetării și să formuleze, de îndată, cerere de abținere.

(2) Polițistul cercetat poate să formuleze cerere de recuzare a polițistului aflat în situațiile prevăzute la art. 17, de îndată ce are cunoștință despre existența vreuneia dintre acestea.

(3) Cererea de abținere sau de recuzare, temeinic motivată, se face în scris și se depune la secretariatul unității la nivelul căreia se efectuează cercetarea prealabilă sau, după caz, este constituit Consiliul.

(4) Cererea se analizează și se soluționează în termen de două zile lucrătoare de către persoana în drept. În vederea soluționării cererii, structura de resurse umane întocmește un referat pe care îl prezintă persoanei în drept.

(5) Persoana în drept se poate sesiza și din oficiu cu privire la existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 17.

(6) Persoana în drept dispune, prin rezoluție, respingerea cererii ca neîntemeiată sau admiterea acesteia. Până la soluționarea cazului de abținere sau de recuzare, polițistul desemnat sau membrul Consiliului nu mai poate îndeplini acte de cercetare.

(7) Polițistul va fi înlocuit prin act administrativ al persoanei în drept, atunci când din motive întemeiate, altele decât cele de abținere sau recuzare, nu își poate desfășura activitatea în cadrul procedurii disciplinare, precum și în situația admiterii cererii de abținere sau de recuzare. În această situație, persoana în drept indică actele îndeplinite de polițist care rămân valabile”.

Subsecț. a 6-a („Termene procedurale”)

Art. 19 („Calculul termenelor procedurale”)

Potrivit art. 19, la calculul termenelor privind depunerea sau comunicarea unor documente în cadrul procedurii disciplinare se ia în considerare data depunerii documentului la secretariatul unității, la oficiul poștal sau la serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare.

Secț. a 2-a („Cercetarea prealabilă”)

Art. 20 („Declanșarea cercetării prealabile”)

Conform art. 20, cercetarea prealabilă se declanșează de persoana în drept, prin act administrativ, în condițiile art. 59 alin. (3)-(5) din Statut.

Art. 21 („Inițierea cercetării prealabile. Citarea polițistului”)

Art. 21 la primul alineat prevede faptul că după emiterea actului administrativ prevăzut la art. 20, polițistul desemnat procedează la citarea polițistului cercetat.

Potrivit alineatului următor, cu această ocazie îi aduce la cunoștință polițistului cercetat actul administrativ de declanșare a cercetării prealabile și îi solicită rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri disciplinare.

Art. 22 („Administrarea probatoriului”)

Art. 22 la primul alineat stabilește faptul că polițistul desemnat este obligat să strângă probele care pot conduce la aflarea adevărului cu privire la existența sau inexistența abaterii disciplinare, gravitatea și condițiile care au cauzat sau favorizat săvârșirea acesteia, să evalueze și să se pronunțe motivat, prin proces-verbal, cu privire la pertinența, concludența și utilitatea probelor solicitate de către polițistul cercetat.

Potrivit alineatului următor, pe timpul cercetării prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfășura următoarele activități: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfășurată anterior de polițistul cercetat; constatarea, la fața locului, a unor situații de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum și alte activități necesare lămurii cauzei.

Art. 23 („Prezentarea dosarului de cercetare prealabilă”)

Art. 23 la primul alineat dispune faptul că dosarul de cercetare prealabilă se prezintă, la finalizarea cercetării prealabile, persoanei în drept pentru a decide una dintre măsurile prevăzute la art. 59³ din Statut.

Conform alineatului următor, în cazul în care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetării prealabile, persoana în drept trebuie să indice, în scris, motivele care justifică măsura.

Art. 24 („Conținutul dosarului de cercetare prealabilă”)

Art. 24 dispune faptul că dosarul de cercetare prealabilă cuprinde toate documentele întocmite în cadrul operațiunilor administrative aferente procedurii de cercetare prealabilă, după cum urmează:

a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării prealabile;

b) copia actului administrativ prin care s-a declanșat procedura disciplinară și, după caz, a actelor administrative de înlocuire a polițistului desemnat;

c) proiectul raportului de cercetare prealabilă, respectiv raportul de cercetare prealabilă;

d) toate actele întocmite/administrate în perioada desfășurării cercetării prealabile;

e) opis privind documentele existente în dosarul de cercetare prealabilă.

Art. 25 („Actele realizate în activitatea de control”)

Art. 25 prevede faptul că atunci când pe timpul activităților de control se constată existența unor fapte care pot constitui abateri disciplinare, organele de control pot sesiza, prin notă motivată, persoana care a dispus activitatea de control, pentru a decide cu privire la declanșarea cercetării prealabile.

Potrivit alineatului următor, în cazul în care pe timpul activităților de control nu a fost întocmită nota motivată prevăzută la alin. (1), raportul prevăzut la art. 59⁴ din Statut, prin care se constată fapte care pot constitui abateri disciplinare, reprezintă material de sesizare.

Secț. a 3-a („Procedura în fața Consiliului de disciplină”)

Art. 26 („Constituirea colectivului”)

Art. 26 stabilește la primul alineat faptul că constituirea colectivelor prevăzute la at. 62³ din Statut se realizează prin acte administrative ale persoanelor în drept, din rândul polițiștilor din cadrul unităților pe care le conduc.

Conform alineatului următor, la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al structurilor din cadrul acestuia, colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la propunerea conducătorilor acestor structuri.

Art. 27 („Desemnarea membrilor colectivului”)

Art. 27 prevede la primul alineat faptul că membrii colectivului se desemnează în condițiile prevăzute la art. 62³ din Statut.

Potrivit alineatului următor, membrul colectivului care are cunoștință despre existența vreuneia dintre situațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f) are obligația de a informa în scris emitentul actului administrativ de stabilire a colectivului și de a depune, după caz, documente doveditoare ale susținerilor sale.

Art. 28 („Durata mandatului membrilor colectivului”)

Art. 28 are următorul conținut:

„(1) Membrii colectivului sunt desemnați pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii actului administrativ de nominalizare în colectiv. În aceleași condiții are loc reînnoirea mandatului, cu aceeași perioadă, o singură dată.

(2) Mandatul de membru al colectivului încetează înainte de data prevăzută la alin. (1) în următoarele situații:

a) la data mutării sau transferului din unitatea condusă de persoana în drept care l-a nominalizat;

b) la data încetării raporturilor de serviciu;

c) atunci când intervine una dintre situațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f).

(3) Încetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin același act administrativ, se desemnează ca membru al colectivului un alt polițist cu aceeași specialitate, potrivit art. 27 alin. (1)”.

Art. 29 („Constituirea Consiliului”)

Conform art. 29, atunci când, la finalizarea cercetării disciplinare, se dispun sesizarea și consultarea Consiliului, prin act administrativ al persoanei în drept prevăzute la art. 20 se constituie Consiliul.

Art. 30 („Desemnarea membrilor Consiliului”)

Potrivit art. 30, desemnarea polițiștilor în Consiliu se realizează în condițiile art. 62⁴ alin. (3) și (4) din Statut.

Art. 31 („Încetarea calității de membru al Consiliului”)

Art. 31 dispune la primul alineat: Calitatea de membru al Consiliului încetează de drept la încetarea calității de membru al colectivului.

Conform alineatului următor, încetarea calității de membru al Consiliului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin același act administrativ se desemnează ca membru al Consiliului un alt polițist cu aceeași specialitate, potrivit art. 30.

Art. 32 („Atribuțiile președintelui Consiliului”)

Art. 32 dispune faptul că președintele Consiliului are următoarele atribuții principale:

a) stabilește locul, data și ora la care au loc ședințele Consiliului;

b) conduce ședințele Consiliului;

c) coordonează activitatea Consiliului;

d) coordonează activitatea secretarului și verifică documentele întocmite de acesta;

e) reprezintă Consiliul în fața persoanei în drept.

Art. 33 („Atribuțiile secretarului Consiliului”)

Potrivit art. 33, secretarul Consiliului are următoarele atribuții principale:

a) înregistrează actele necesare desfășurării activității Consiliului;

b) îi convoacă, la cererea președintelui, pe membrii Consiliului și citează polițistul cercetat, precum și persoanele care urmează a fi audiate;

c) redactează încheierile, procesele-verbale de ședință și alte acte emise de către Consiliu;

d) ține evidența și asigură securitatea documentelor gestionate de Consiliu și efectuează alte lucrări necesare în vederea desfășurării activității Consiliului.