Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (H.G. nr. 634/2015)

În M. Of. nr. 645 din 25 august 2015, s-a publicat H.G. nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Cap. I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Agenția Națională pentru Achiziții Publice, denumită în continuare ANAP, este instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

(2) Activitatea ANAP este exercitată la nivel central și prin 8 structuri regionale, fără personalitate juridică, la nivel teritorial.

(3) ANAP are sediul central în municipiul București, Str. Foișorului nr. 2, sectorul 3”.

Potrivit art. 2, în exercitarea atribuțiilor sale, ANAP colaborează cu ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale, cu alte instituții publice și cu alte organisme, cu partenerii de dialog social.

Cap. II („Funcții și atribuții”)

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) În vederea realizării obiectivului său de activitate, ANAP îndeplinește următoarele funcții:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, precum și planurile de acțiune, în conformitate cu obligațiile asumate de Guvernul României și de Uniunea Europeană;

b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice;

c) de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare de către autoritățile contractante a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice;

d) de monitorizare a funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.

(2) Principiile care stau la baza activității ANAP sunt următoarele:

a) coerența, stabilitatea și predictibilitatea în domeniul achizițiilor publice;

b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;

c) întărirea autorității instituției;

d) transparența activității în toate domeniile sale de activitate;

e) independența în exercitarea atribuțiilor.

(3) În realizarea funcțiilor sale, ANAP are, în principal, următoarele atribuții:

a) elaborează politicile și legislația în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu legislația europeană, și asigură interpretările unitare în domeniu;

b) consiliază metodologic autoritățile contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică și de concesiune, cu rol de suport operațional în aplicarea corectă a legislației în acest domeniu;

c) controlează modul în care autoritățile contractante atribuie contractele de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice și de concesiune de servicii;

d) monitorizează funcționarea sistemului de achiziții publice în România;

e) prelucrează informațiile colectate, constituie și dezvoltă baze de date și elaborează statistici, sinteze și rapoarte privind sistemul de achiziții publice;

f) realizează analize, studii și evaluări privind sistemul de achiziții publice, propunând măsuri pentru perfecționarea și dezvoltarea acestuia;

g) evaluează conformitatea documentației de atribuire cu legislația aplicabilă din domeniul achizițiilor publice și concesiunilor;

h) verifică aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind achizițiile publice;

i) elaborează și publică documente standard, formulare și modele-cadru, ghiduri, manuale și alte instrumente operaționale pentru aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică;

j) colaborează cu instituțiile abilitate în vederea instruirii personalului implicat în activități specifice achizițiilor publice;

k) reprezintă România în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul achizițiilor publice;

l) avizează proiectele de acte normative care au impact asupra activităților reglementate de legislația privind achizițiile publice.

(4) ANAP îndeplinește toate atribuțiile și are toate competențele conferite prin legi sau prin alte acte normative în vigoare”.

Cap. III („Organizarea ANAP”)

Art. 4 prevede următoarele:

„(1) ANAP are structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al președintelui ANAP, denumit în continuare președinte, se pot organiza servicii, birouri, compartimente, programe și colective temporare și se stabilesc numărul de posturi, numărul posturilor de conducere și numărul posturilor de execuție, în condițiile legii.

(2) Personalul ANAP este compus din demnitar, funcționari publici și din personal contractual.

(3) Personalul ANAP cu atribuții de verificare și control este învestit cu autoritatea publică a statului, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor, precum și a obligațiilor de serviciu.

(4) Numărul maxim de posturi al ANAP este de 415, exclusiv demnitarul”.

Art. 5 are următorul conținut:

„(1) Statul de funcții pentru ANAP se aprobă de către președinte.

(2) Atribuțiile și răspunderile structurilor din ANAP se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare și funcționare al ANAP, aprobat prin ordin al președintelui.

(3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului din ANAP se stabilesc prin fișa postului”.

Cap. IV („Conducerea ANAP”)

Art. 6 prevede următoarele:

„(1) ANAP este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanțelor publice.

(2) Președintele îndeplinește, potrivit legii, funcția de ordonator terțiar de credite și poate delega această calitate către secretarul general, secretarul general adjunct sau alte persoane cu funcții de conducere, în condițiile legii. Prin actul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

(3) Președintele răspunde în fața ministrului finanțelor publice pentru întreaga sa activitate.

(4) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite ordine și instrucțiuni.

(5) Prin ordin al președintelui unele atribuții pot fi delegate, în condicile legii. Prin actul de delegare se vor preciza limitele și condițiile delegării.

(6) Președintele reprezintă instituția în exercitarea atribuțiilor sale de stabilire a politicilor și de reglementare în domeniul achizițiilor publice, îndeplinind următoarele atribuții principale:

a) inițiază și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, care pot avea impact asupra activităților și domeniului achizițiilor publice;

b) acționează pentru aplicarea strategiei proprii a ANAP, integrată celei de dezvoltare economico-socială a Guvernului;

c) fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Ministerului Finanțelor Publice;

d) urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din cadrul ANAP, în limita bugetului aprobat;

e) reprezintă interesele instituției și ale statului în raporturile cu terțe persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, în conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri stabilite în acest scop;

f) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, la propunerea ministrului finanțelor publice, în condițiile legii, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune întocmirea formelor de aderare la cele existente;

g) colaborează cu instituțiile abilitate în vederea instruirii personalului care își desfășoară activitatea în domeniul achizițiilor publice;

h) aprobă editarea publicațiilor de specialitate de informare;

i) alte atribuții specifice stabilite prin acte normative sau din împuternicirea Guvernului, la propunerea ministrului finanțelor publice.

(7) Președintele îndeplinește și alte atribuții specifice, stabilite prin alte acte normative, precum și alte atribuții stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(8) În cazul în care președintele, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, îl deleagă prin ordin pe secretarul general al ANAP, denumit în continuare secretar general, să exercite aceste atribuții, cu informarea ministrului finanțelor publice.

(9) Cabinetul demnitarului se organizează și funcționează potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr, 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările și completările ulterioare. Personalul din cadrul cabinetului demnitarului are statut de personal contractual.

(10) Personalul din cadrul aparatului propriu al ANAP se numește în funcție, în condițiile legii, prin ordin al președintelui, cu excepția celor numiți de prim-ministru”.

Art. 7 prevede următoarele:

„(1) Secretarul general este înalt funcționar public, numit, în condițiile legii, prin decizie a prim-ministrului.

(2) Secretarul general îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Secretarul general îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) coordonează și urmărește elaborarea și implementarea de politici și strategii în domeniul achizițiilor publice, pe care le înaintează spre promovare președintelui;

b) coordonează și urmărește elaborarea și implementarea de legi și reglementări în domeniul achizițiilor publice, pe care le înaintează spre promovare președintelui;

c) coordonează monitorizarea sistemului achizițiilor publice, stabilește indicatorii de performanță ce trebuie atinși în implementarea politicilor și strategiei în domeniu și urmărește gradul lor de îndeplinire;

d) coordonează supravegherea modului de funcționare a sistemului achizițiilor publice și atingerea indicatorilor de performanță relevanți, stabilește măsurile corective necesare, pe care le înaintează președintelui;

e) organizează și coordonează activitatea de control ex-ante și ex-post, precum și activitatea de conciliere;

f) stabilește indicatorii de performanță aferenți obiectivelor și funcțiilor ANAP ce trebuie atinși de direcțiile coordonate, urmărește gradul lor de îndeplinire, adoptă măsurile corective necesare și asigură implementarea acestora;

g) contribuie la urmărirea și controlul aplicării convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte.

(4) În realizarea atribuțiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de un secretar general adjunct, care este înalt funcționar public, numit în condițiile legii.

(5) Secretarul general adjunct coordonează activitatea economico-administrativă, juridică, resurse umane și tehnologia informației”.

Art. 8 la primul alineat prevede faptul că în cadrul ANAP funcționează 4 direcții generale:

a) Direcția generală politici publice și relații internaționale;

b) Direcția generală reglementare, coordonare metodologică și suport operațional;

c) Direcția generală supraveghere și conciliere;

d) Direcția generală control ex-ante.

Potrivit alin. (2), cele 4 direcții prevăzute anterior sunt coordonate de secretarul general, care asigură realizarea într-o manieră coerentă a fluxurilor de activități între respectivele direcții, fapt de natură a conduce la atingerea obiectivelor instituției.