H.G. nr. 196/2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ

În M. Of. nr. 237 din 31 martie 2016 a fost publicată H.G. nr. 196/2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ (Teze prealabile).

Vom prezenta, în continuare, structura respectivelor Teze prealabile.

Secțiunea I. Informații generale relevante
Secțiunea II. Rezultatele cercetărilor, studiilor și documentărilor științifice efectuate
Secțiunea III. Componența comisiei de elaborare conform dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Secțiunea IV. Descrierea succintă a soluțiilor și a variantelor propuse de actul normativ preconizat
Secțiunea VI. Prezentarea succintă a conținutului proiectului Codului administrativ
Secțiunea VII. Descrierea capitolelor și a aspectelor care urmează să fie reglementate
Secțiunea VIII. Descrierea activităților planificate pentru desfășurarea discuțiilor publice
Secțiunea IX. Prezentarea informațiilor privind estimările financiare
Secțiunea X. Concordanța cu legislația comunitară și cu cea națională
Secțiunea XI. Măsuri de implementare a modificărilor propuse
Secțiunea XII. Rezultate preconizate în urma implementării modificărilor propuse

Vom prezenta, în continuare, câteva dintre dispozițiile respectivelor Teze prealabile.

Secțiunea I. Informații generale relevante 
 
Secțiunea I prevede, in genere, faptul că în domeniul administrației publice, adoptarea unui cod permite folosirea unei terminologii unitare pentru aceleași realități juridice, instituții, principii și concepte, reducându-se astfel riscul interpretării lor diferențiate și contradictorii.

De asemenea, adoptarea unor coduri, stabile în timp, sporește încrederea cetățenilor în continuitatea și durabilitatea reglementărilor legale. În egală măsură, favorizează mediul de afaceri, încurajând potențialii investitori preocupați în permanență de existența unui cadru legislativ stabil și coerent.

Precizăm faptul că domeniile care fac obiectul de reglementare al proiectului Codului administrativ sunt:

a) administrația publică centrală;
b) prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate;
c) administrația publică locală;
d) statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică;
e) exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale;
f) răspunderea administrativă;
g) serviciile publice.

Secțiunea II. Rezultatele cercetărilor, studiilor și documentărilor științifice efectuate
 
Secțiunea II dispune, printre altele, faptul că prima etapă a procesului de codificare a vizat fundamentarea proiectului Codului administrativ prin intermediul a trei analize:

1. Studiul privind disfuncționalitățile generate de reglementările în vigoare din domeniul administrației publice românești, care a vizat aspectele de tehnică legislativă – paralelisme, necorelări, contradicții, situații de vid legislativ – prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și disfuncționalități generate de aplicarea reglementărilor în practică;

2. Raportul de cercetare sociologică privind identificarea de disfuncționalități ale cadrului legislativ din administrația publică, realizat pe baza unor chestionare completate de instituțiile din cadrul Grupului-țintă;

3. Analiza comparativă privind cadrul normativ din domeniul administrației publice la nivelul a șapte state membre ale Uniunii Europene care au recurs la instrumente de sistematizare și eficientizare a cadrului normativ, cu accent pe codificarea legislației – Marea Britanie, Franța, Germania, Portugalia, Olanda, Polonia și Cehia.

Principalele concluzii ale studiilor cuprinzând liniile directoare ale concepției de ansamblu a proiectului Codului administrativ au, în esență, în vedere:

A. Disfuncționalități de tehnică legislativă

B. Disfuncționalități privind fondul reglementărilor

• B1. Administrația publică centrală
• B2. Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
• B3. Administrația publică locală
• B4. Statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică
• B5. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată al statului și al unităților administrativ-teritoriale
• B6. Răspunderea administrativă
• B7. Serviciile publice

Secțiunea III. Componența comisiei de elaborare conform dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 24/2000, rep.; cu modif. și compl. ult.
 
Secțiunea III prevede faptul că prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 84/2010, cu modificările și completările ulterioare, a fost constituit Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului Codului administrativ al României, alcătuit din reprezentanți ai: Consiliului Legislativ, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Justiției, Ministerului Administrației și Internelor, comisiilor pentru administrație publică ale celor două Camere ale Parlamentului României, Asociației Comunelor din România (ACoR), Asociației Orașelor din România (AOR), Asociației Municipiilor din România (AMR), Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Instituției Prefectului Municipiului București, Transparency International România, Societății Academice din România, Asociației pentru Implementarea Democrației, Academiei de Studii Economice.

De asemenea, rolul Grupului de lucru a fost acela de a asigura o fundamentare cât mai solidă și transparentă a proiectului, prin analiza documentelor elaborate în cadrul proiectului, formularea de puncte de vedere, opinii și comentarii.

Secțiunea IV. Descrierea succintă a soluțiilor și a variantelor propuse de actul normativ preconizat
 
Secțiunea IV dispune faptul că în doctrina de specialitate dreptul administrativ este definit ca acea ramură a dreptului public care reglementează relațiile sociale din sfera administrației publice – forma de realizare a persoanelor juridice de drept public: statul și unitățile administrativ-teritoriale.

Astfel, Codul administrativ, în virtutea obiectului său de reglementare, are menirea de a reprezenta legea de bază a administrației publice, prin stabilirea unui regim juridic cadru, unitar, clar și coerent pentru autoritățile publice care constituie puterea executivă (Președintele României, Guvernul) – care exercită conducerea administrației publice, precum și pentru autoritățile publice centrale și locale care, în regim de putere publică, duc la îndeplinire legile sau, în limitele legii, prestează servicii publice – autoritățile administrației publice centrale și locale.

De asemenea, principalele soluții cu privire la cele șapte domenii de reglementare ale Codului administrativ vizează:

• Administrația publică centrală
• Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
• Administrația publică locală
• Statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică
• Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale
• Răspunderea administrativă
• Serviciile publice

Secțiunea V. Descrierea impactului social și economic asupra mediului de afaceri sau asupra mediului înconjurător, după caz
 
Secțiunea V stabilește faptul că studiul de oportunitate realizat în vederea identificării alternativelor de soluționare a disfuncționalităților cadrului legislativ în domeniul administrației publice a avut la bază inclusiv două criterii referitoare la impactul economic și social al fiecărei alternative. Nu au fost identificate prevederi de natură a produce un impact cuantificabil semnificativ asupra mediului economic, social și asupra mediului înconjurător.

Secțiunea VI. Prezentarea succintă a conținutului proiectului Codului administrativ
 
Secțiunea VI prevede, în mare, structura Codul administrativ, aceasta fiind: părți, titluri, capitole și secțiuni și va aborda cele șapte domenii: administrația publică centrală, prefectul și serviciile publice deconcentrate, administrația publică locală, statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică, proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, răspunderea administrativă și serviciile publice.

Secțiunea VII. Descrierea capitolelor și a aspectelor care urmează să fie reglementate 
 
Secțiunea VII prevede faptul că Structura Codului administrativ va cuprinde părți, titluri, capitole și secțiuni, după cum urmează:

1. Partea I. Dispoziții generale – vor fi reglementate definițiile și principiile administrației publice. Printre conceptele definite se regăsesc: administrație publică, autoritate a administrației publice, instituție publică, proprietate publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, serviciu public, bun public, putere discreționară etc. Printre principiile aplicabile administrației publice, reglementate în proiectul Codului administrativ, se regăsesc: legalitatea, egalitatea, transparența, proporționalitatea, imparțialitatea și prioritatea interesului public.

2. Partea a II-a. Administrația publică centrală – vor fi regrupate reglementări referitoare la Președintele României, Guvern, ministere și autoritățile administrative autonome, structurate în capitole.

3. Partea a III-a va cuprinde administrația de stat în teritoriu, respectiv prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate.

4. Partea a IV-a. Administrația publică locală – vor fi cuprinse reglementări referitoare la: regulile procesului de descentralizare, regimul general al autonomiei locale, organizarea administrativ-teritorială, autoritățile administrației publice locale (constituire, rol, atribuții, funcționare, acte administrative), secretarul unității administrativ-teritoriale (numire, rol și atribuții), administratorul public, inițiativa cetățenească, statutul și răspunderea aleșilor locali.

5. Partea a V-a. Statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică – vor fi cuprinse reglementări referitoare la: principiile care stau la baza exercitării funcției publice, categorii de funcții publice, intrarea în corpul funcționarilor publici, drepturi și obligații ale funcționarilor publici (dreptul la carieră, formarea profesională, alte elemente ale statutului acestora), răspunderea funcționarilor publici, managementul funcției publice și gestiunea raporturilor de serviciu, personalul contractual din administrația publică (rol, relația cu corpul funcționarilor publici, tipuri de raporturi juridice, drepturi și obligații, răspunderea, regimul juridic aplicabil contractului de management).

6. Partea a VI-a. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale – vor fi cuprinse reglementări referitoare la: elementele definitorii, modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, apărarea dreptului de proprietate publică și privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, încetarea dreptului de proprietate publică și privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

7. Partea a VII-a va aborda răspunderea administrativă din perspectiva tipurilor, subiecților și condițiilor angajării sale.

8. Partea a VIII-a – Serviciile publice – vor fi cuprinse reglementări la nivel general referitoare la: înființarea serviciilor publice, clasificarea serviciilor publice, modalități de gestiune, desființarea serviciilor publice.

9. Partea a IX-a – va cuprinde dispoziții tranzitorii și finale.

10. Partea a X-a – va cuprinde modificările și completările aduse altor acte normative în vigoare corelativ cu prevederile Codului administrativ.

Secțiunea VIII. Descrierea activităților planificate pentru desfășurarea discuțiilor publice
 
Secțiunea VIII dispune faptul că în scopul asigurării unei colaborări permanente cu toți factorii interesați și pentru o fundamentare cât mai solidă și transparentă a proiectului Codului administrativ a fost constituit un grup de lucru (prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 84 din 31 martie 2010) și un grup-țintă (care reunește 119 autorități și instituții) din a căror componență fac parte reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice cu atribuții relevante pentru cele cinci domenii supuse codificării și pentru procesul de codificare în sine, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic.

Secțiunea IX. Prezentarea informațiilor privind estimările financiare
 
Secțiunea IX prevede faptul că demersul legislativ nu are implicații financiare.

Secțiunea X. Concordanța cu legislația comunitară și cu cea națională
 
Secțiunea X stabilește faptul că legislația Uniunii Europene nu conține prevederi privind codificarea actelor normative din administrația publică. De asemenea, există doar inițiative la nivelul Uniunii Europene privind codificarea regulilor dreptului civil sau de adoptare a unor principii comune de bună guvernare.

Secțiunea XI. Măsuri de implementare a modificărilor propuse
 
Secțiunea XI prevede faptul că implementarea acestor propuneri va fi monitorizată de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care va actualiza permanent studiile și analizele pe care le-a elaborat în contextul codificării legislației din administrația publică și va monitoriza aplicarea prevederilor legale ale Codului administrativ.

Secțiunea XII. Rezultate preconizate în urma implementării modificărilor propuse
 
Secțiunea XII stabilește, printre altele, faptul că rezultatele preconizate constau în eliminarea disfuncționalităților de tehnică legislativă și de aplicare a normelor juridice identificate în etapa de fundamentare a Codului administrativ, în asigurarea coerenței legislative în domeniul dreptului administrativ material, clarificarea unor concepte reglementate diferit în actuala legislație, îmbunătățirea unor prevederi legale actuale, precum și în simplificarea legislației din administrația publică prin sistematizarea și unificarea reglementărilor disparate din diferite domenii ale administrației publice.