HCD nr. 4/2020 – Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În M. Of. nr. 156 din 26 februarie 2020 s-a publicat HCD nr. 4/2020 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului COM (2019) 360.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei hotărâri.

Articol unic

„Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/42 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 11 februarie 2020, Camera Deputaților:

1. susține abordarea Comisiei Europene privind dezvoltarea cadrului de reglementare pentru prevenirea combaterii spălării banilor și finanțarea terorismului în conformitate cu standardele adoptate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională;

2. în deplin acord cu viziunea Comisiei Europene asupra faptului că riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului sunt o sursă majoră de preocupare pentru integritatea sistemului financiar al Uniunii și securitatea cetățenilor săi, susține și recomandă adaptarea instrumentelor existente față de continua diversificare și specializare a metodelor și tehnicilor utilizate pentru spălarea de bani și alinierea acestora la natura problematicii și la evoluțiile ei;

3. ia act că, deși adoptarea în aprilie 2018 a celei de-a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor a reprezentat un pas înainte în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, persistă unele deficiențe în sistemul financiar mondial care necesită măsuri suplimentare de îmbunătățire a cadrului legal al Uniunii Europene în domeniu;

4. atrage atenția Comisiei Europene, care apreciază că majoritatea recomandărilor din prima evaluare supranațională a riscurilor au fost puse în aplicare, că toate măsurile prevăzute ar trebui aplicate, în special cele cu privire la produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali și produsele nou-reglementate, cum sunt activele virtuale;

5. consideră că utilizarea monedelor virtuale prezintă riscuri mai mari decât mijloacele de plată tradiționale, fiind transferabile doar prin intermediul internetului, teroriștii și alte grupuri infracționale putând utiliza fonduri în cadrul rețelelor de monede virtuale prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe astfel de platforme;

6. își exprimă rezerva față de utilizarea criptomonedelor înainte de rezolvarea corespunzătoare a tuturor dificultăților și riscurilor specifice, de reglementare și supervizare, în scopul de a elimina potențialul pe care acestea îl au în destabilizarea sistemului financiar mondial, în a aduce prejudicii vieții private și în posibilitatea de a fi folosite pentru spălarea de bani, finanțarea terorismului și a grupurilor infracționale;

7. amintește că, deși la nivel european aproape o persoană din zece spune că deține în prezent Bitcoin sau o altă valută virtuală, cetățenii cred că aceste monede reprezintă viitorul investițiilor, deși în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene acestea nu sunt legale, chiar dacă sunt considerate instrumente financiare sau un mijloc alternativ de plată;

8. recomandă abordarea monedelor virtuale într-o manieră comună, pentru ca acestea să îndeplinească cele mai ridicate standarde de reglementare și să adere la obiectivele cele mai largi ale legislației în domeniu;

9. subliniază că este nevoie, în continuare, de îmbunătățiri în punerea în aplicare a standardelor internaționale de transparență fiscală și în ceea ce privește disponibilitatea informațiilor privind beneficiarii reali și schimbul internațional de astfel de informații, dar și în consolidarea cooperării între administrațiile fiscale din întreaga Uniune;

10. atrage atenția asupra faptului că finanțarea terorismului poate avea legătură cu alte tipuri de fenomene infracționale recente, precum atacurile cibernetice, și recomandă combaterea fermă a acestora;

11. consideră că tehnologia, ca toate instrumentele moderne, prezintă avantaje și dezavantaje: poate duce la spălarea banilor și la finanțarea terorismului, dar poate ajuta și din punct de vedere strategic orice proces de abordare eficientă a fenomenului, în sensul combaterii lui;

12. recomandă menținerea și îmbunătățirea mijloacelor de informații, la nivel de instituții de resort din toate statele membre, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și al finanțării terorismului;

13. reafirmă poziția categorică a României, care susține lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, și reamintește eforturile depuse pe durata mandatului președinției române a Consiliului UE pentru finalizarea unor dosare-pivot în perseverența Uniunii de a combate eficient aceste amenințări”.