Harta dorului intraductibil

26 sept. 2015
Vizualizari: 1780
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Ilustrație de Oana Ispir / oanaispir.ro

DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare. – Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”).

Revista DOR. Harta dorului intraductibil. Ilustratie de Oana Ispir www.dabine.blogspot.com

În Muntenia, oamenii încă mai spun atunci când simt o durere fizică că au „dor de dinți” sau „dor de cap”. Pe de altă parte, la înmormântări, bătrânele se duc cu flori și lumânări ca să‑și spună dorul, adică să vorbească despre durerea după cei pierduți și dragostea pe care le‑au purtat‑o și pe care le‑o poartă încă.

„Dor” vine din latină, de la „dolus” care înseamnă durere fizică. De‑a lungul timpului, cuvântul a ajuns să aibă și sensul de complex de sentimente în care durerea se amestecă cu dragostea. Acest dublu semantism îl face să fie un cuvânt greu de tradus, spune Iulia Mărgărit, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan‑Al. Rosetti” al Academiei Române.

„Dor” pare intraductibil și pentru că dorul se manifestă în diferite etape, pentru fiecare dintre noi și pentru fiecare dintre situațiile în care îl simțim. Pot fi sentimente incipiente, pe care nu le putem defini încă și pe care, într‑un târziu, constatăm că sunt de afecțiune, de dragoste propriu‑zisă până la maladie, suferință, preocupare și, ulterior, chiar depresie.

Ne place să credem despre dorul românesc că e intraductibil, dar adevărul este că e o plăcere pe care o împărtășim cu vorbitorii multor limbi.

Cehă:
Milan Kundera spune despre cuvântul ceh litost că este intraductibil. Reprezintă un sentiment infinit precum un acordeon, sinteză a multor altora: durere, compasiune, remușcare și o dorință de nedefinit.

Rusă:
Vladimir Nabokov, care a scris Lolita și alte șapte romane în engleză, spunea că niciun cuvânt în limba engleză nu exprimă toate nuanțele cuvântului toska. Scriitorul îl definea ca o senzație de mare tortură spirituală sau o durere surdă a sufletului, un dor fără nimic de care să‑ți fie dor, o tânjire bolnavă, o stare de neliniște vagă, chinuri mentale, jale, nostalgie, dorința de cineva sau de ceva anume sau chiar plictiseală.

Poloneză:
Tęsknić e o tristețe cauzată de separare, o tânjire după ceva care e fizic separat de tine în spațiu. E un sentiment extrem care implică dragoste și suferință acută.

Germană:
Sehnsucht e compus din das Sehnen (a dori) și die Sucht (boală, manie), dar are un înțeles mai complex decât cuvintele individuale: sentimentul de dor profund și intens, o dorință pentru ceva trecut și irecuperabil.

Portugheză:
Saudade – reflexie a melancoliei culturilor sud‑americane, reprezintă sentimentul de tânjire după un lucru sau un om pe care‑l iubești, dar despre care știi că nu‑l vei mai putea avea din nou. Poate fi dragostea după cineva care nu mai este sau amintirea experiențelor, locurilor, întâmplărilor care te‑au făcut să simți bucurie, plăcere, emoție.

Albaneză:
përmallim

Bosniacă, sârbă sau croată:
sevdah sau čežnja

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Slovenă:
hrepenet

Finlandeză:
kaiho

Engleză:
longing, pinning, yearning

Japoneză:
În cultura japoneză există conceptul de mono no aware, sau conștientizarea lipsei de permanență, a efemerului. E o expresie compusă care înseamnă literalmente „patosul lucrurilor” și care presupune o apreciere a frumuseții prezentului și o tristețe blândă că lucrurile trec.

În Utku, un sub‑dialect al inuiților din Nunavut, vestul Canadei, unga descrie sentimentul de dorință de a fi cu cineva iubit.

Mongolă:
Betgerekh

Armeană:
Karōt

Arabă:
Wajd e o stare de tristețe cauzată de amintirea cuiva iubit care nu este aproape, un mix de emoții între tristețea pierderii și bucuria că ai iubit acea persoană.

Indoneziană:
Galau este folosit de tineri, ca să exprime o stare cel mai adesea cauzată de dragoste, ca atunci când îți lipsește cineva. De cele mai multe ori, este o stare temporară, de câteva ore.

Ebraică:
Ergah înseamnă să simți lipsa cuiva, împreună cu o tristețe adâncă.


* Articol preluat din revista DoR.
Harta dorului intraductibil was last modified: noiembrie 6th, 2017 by Oana Sandu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autori:

Oana Sandu

Oana Sandu

Este editor asociat și scrie pentru revista DoR din anul 2011
A mai scris:
Ana Vișan

Ana Vișan

A ocupat funcția de Business Developper la DoR, în prezent face un masterat la Londra.