Guvernul României. Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securităţii sociale între România şi SUA și alte acte adoptate în ședința din 5 octombrie 2023
Guvernul României a făcut publică lista proiectelor de acte normative adoptate în cadrul ședinței din 5 octombrie 2023, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial:
I. PROIECTE ÎN ANALIZĂ
– Proiect de Ordonanță de urgență privind instituirea unor măsuri de reglementare a importurilor de produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova (PRIMĂ LECTURĂ);
Actul normativ, aflat în analiza Guvernului, stabilește cadrul legal privind importurile de produse agricole din Ucraina sau din Republica Moldova. Mai exact, se introduce un mecanism de autorizare a operatorilor economici români pentru permiterea importului a patru produse: grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și de rapiță.
Astfel, importurile de cereale din Ucraina și Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor și procesatorilor români și vor fi posibile doar pe bază de licență. Ordonanța prevede că pot fi autorizați pentru operațiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfășoară activități în următoarele sectoare economice: fabricarea uleiurilor și grăsimilor; fabricarea produselor de morărit; fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă; creșterea animalelor.
Produsele agricole care pot face obiectul importului sunt următoarele: grâul, porumbul, semințele de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate și semințele de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.
Potrivit actului normativ, operatorul economic cu sediul și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care intenționează să importe produse agricole origine Ucraina sau Republica Moldova, solicită la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) eliberarea autorizației de import, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare stocuri, precum și a altor acte necesare menționate în proiect.
MADR, pe baza raportului emis de o Comisie de autorizare, eliberează autorizația de import, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită autorizarea.
Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor.
MADR emite autorizația de import prin intermediul Comisiei de autorizare. În baza autorizației de import eliberată de MADR, operatorul economic român încheie un contract de import cu un operator economic licențiat de către Ucraina sau Republica Moldova pentru cantitatea de produs necesară și au loc operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.
Înainte de intrarea în procesul de valorificare sau producție, produsele sunt verificate de către ANSVSA, pentru validarea respectării calității prevăzute în certificatul de conformitate inițial.
– Proiect de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru bunurile proprietate publică a statului precum și pentru administrarea eficientă a proprietăților statului (PRIMĂ LECTURĂ);
Actul normativ, aflat în analiza Guvernului, reglementează posibilitatea ca bunurile de natura clădirilor și a terenurilor aferente, indiferent de natura acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum și orice alte bunuri imobile, indiferent de natura acestora, intrate în proprietatea statului român prin confiscare, aflate în gestionarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unități administrative-teritoriale, să fie transferate în domeniul public al acestora, fără plată. Beneficiarul transferului are obligativitatea de a respecta cumulativ mai multe condiții: nu poate transfera bunurile în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale și nu le poate înstrăina prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 10 ani de la data transferului; va executa lucrările de reparații curente și întreținere, precum șu lucrările de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare; va utiliza bunurile astfel cum s-a angajat prin cererea de transfer.
Acest transfer al bunurilor are ca scop dezvoltarea de proiecte investiționale pentru comunitățile locale, prin Politica de Coeziune, pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și pentru realizarea investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților publice locale sau județene.
O altă reglementare vizează instituirea regulii de indexare anuală a tarifelor, taxelor și redevențelor miniere și petroliere, precum și a redevențelor pentru terenurile proprietate publică a statului cu destinație agricolă administrate de Agenția Domeniilor Statului.
– Proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2023-2027 (PRIMĂ LECTURĂ);
Documentul elaborat în consultare cu organizațiile neguvernamentale din domeniul protecției drepturilor copilului are drept scop promovarea drepturilor copiilor, inclusiv ale celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate.
Documentul stabilește măsurile și direcțiile de acțiune pentru a asigura protecția și promovarea drepturilor copiilor, inclusiv ale celor din comunitățile vulnerabile.
Direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor promovate de noua Strategie Națională vizează domenii precum educația, sănătatea, asistența socială, justiția pentru minori, întărirea participării copiilor la procesele decizionale care îi privesc.
Documentul sintetizează prioritățile în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului pentru următorii 5 ani, toate armonizate cu cele asumate la nivel european: eliminarea oricăror forme de violență asupra copiilor, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, promovarea unor servicii și sisteme prietenoase cu copilul, protejarea și garantarea drepturilor tuturor copiilor aflați în situații de vulnerabilitate, încurajarea implicării și participării copiilor la luarea deciziilor.
De asemenea, se urmărește dezvoltarea unor programe și implementarea unor măsuri care să aibă ca rezultat asigurarea accesului copiilor la servicii publice digitale în condiții de siguranță. Totodată, se propune promovarea unei justiții prietenoase pentru copii, un sistem de proceduri penale, civile și administrative care să nu-i inhibe sau să nu-i intimideze și, în același timp, să garanteze respectarea tuturor drepturilor lor.
Concret, Strategia „Copii protejați, România sigură” își propune 19 ținte care trebuie atinse până în 2027, selectate pentru toate domeniile care vizează drepturile copiilor. Printre acestea, enumerăm:
§ reducerea cu 400.000 a numărului copiilor afectați de sărăcie și excluziune socială, contribuind astfel la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multi-dimensional;
§ includerea copiilor afectați de sărăcie în programe de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale;
§ dezvoltarea de servicii publice de asistență socială acreditate în toate localitățile din mediul rural, în toate orașele și municipiile;
§ creșterea cu 30% a numărului copiilor beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie;
§ plasarea în servicii de tip familial a 3 din 4 copii separați temporar sau definitiv de familiile lor;
§ implicarea copiilor din școli la activități de informare pe tema impactului violenței;
§ adoptarea de reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale violenței, inclusiv în mediul online;
§ creșterea ratei de cuprindere în educația timpurie la cel puțin 22 % pentru copiii de până la 3 ani și de cel puțin 95% pentru cei între 4 și 6 ani;
§ scăderea abandonului școlar cu 4,5 puncte procentuale;
§ scăderea cu 15% a procentului de tineri de 15 ani care nu promovează testele de competență PISA.
II. PROIECTE DE LEGI
– Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale între România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 23 martie 2023;
Drepturile de pensie ale lucrătorilor români și americani care lucrează pe teritoriul celuilalt stat vor fi acordate în baza noilor dispoziții incluse în Acordul în domeniul securității sociale între România și Statele Unite ale Americii, potrivit unui proiect de lege aprobat de Executiv.
Acordul în domeniul securității sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.
Comunicatul Ministerului Muncii:
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/7055-cp-aprobare-lege-ratificare-acord-ss-romania-sua-05102023.
III. ORDONANȚE DE URGENȚĂ
– Ordonanță de urgență pentru modificarea art. I alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați in situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina;
Cetățenii ucraineni refugiați în România vor beneficia de asistență umanitară din partea statului român până la sfârșitul lunii martie 2024.
Guvernul a prelungit perioada de acordare a asistenței umanitare pentru refugiații din Ucraina de la sfârșitul anului 2023 până la 31 martie 2024, prin Ordonanța de Urgență adoptată în ședința de astăzi.
Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare a sumelor forfetare prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/2022 și stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 368/2023 rămân nemodificate.
Finanțarea acestor sume forfetare se va face din fonduri europene. Comisia Europeană a lansat în luna iunie un apel de proiecte pentru România, Bulgaria, Cehia, Polonia și Slovacia, cu o finanțare din Facilitatea tematică a Fondului Azil, Migrație și Integrare (FAMI) 2021-2027. Termenul de transmitere a aplicațiilor către Comisie a fost prelungit până la data de 13 octombrie 2023. Bugetul total alocat de Comisie acestui apel este de 50 de milioane de euro. Aplicațiile trebuie să conțină un buget estimat de minim 7 milioane de euro și de maximum 20 de milioane de euro.
În ceea ce privește finanțarea acțiunilor, Comisia Europeană condiționează depunerea apelurilor de existența unui cadru legislativ național clar definit, referitor la modalitatea de acordare a sumelor forfetare și pentru anul 2024. Este necesar, așadar, ca până la această dată România să aibă creat cadrul normativ, la nivel primar, care să permită acordarea de sprijin sub forma sumelor forfetare pentru acoperirea costurilor de cazare, pentru cetățenii străini și apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, ceea ce s-a concretizat prin actul normativ adoptat astăzi.
– Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc;
Actul normativ modifică și completează O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și pentru modificarea O.U.G. nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Principalele modificări vizează următoarele aspecte: niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenței de organizare și de exploatare a jocurilor de noroc, interzicerea băuturilor alcoolice în locații, înființarea unui registru al companiilor și sediilor, precum și majorarea garanțiilor depuse de companii, obligația operatorilor să aibă sediul social în România.
Astfel, ordonanța prevede stabilirea unor niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenței de organizare a jocurilor de noroc (anuale), taxelor aferente autorizației de exploatare a jocurilor de noroc (anuale) și taxelor speciale.
De asemenea, actul normativ prevede că statul poate acorda licențe doar societăților înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană care au înregistrat un sediu permanent în România.
Veniturile din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați încasate de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare a lunii următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanțată din venituri proprii.
Pentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situații de risc, actul normativ prevede instituire unei interdicții privind comercializarea de băuturi alcoolice în sălile de jocuri de noroc.
Totodată, în vederea promovării unor norme de conduită profesională bazate pe reguli de etică și integritate se prevede instituirea interdicției de participare la jocuri de noroc membrilor Comitetului de supraveghere din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
De asemenea, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare în fața obligațiilor legale, se prevede creșterea nivelului de garanții pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfășura această activitate.
În scopul combaterii și prevenției adicției de jocuri de noroc, ONJN va gestiona o bază de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, constituită, la nivel național. Mai mult, în vederea transparenței pieței jocurilor de noroc, ordonanța prevede instituirea obligativității creării și menținerii la zi de către ONJN a unui registru public, accesibil online, cu informații despre operatorii licențiați/autorizați, cum ar fi: adresa sediului social, adresa fiecărui spațiu comercial în care operează jocuri de noroc, indicarea tipurilor de jocuri de noroc autorizate pentru locație, seria și adresa la care este amplasat fiecare mijloc de joc licențiat/autorizat.
– Ordonanță de urgență privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
Guvernul a adoptat măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, pentru exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin această ordonanță de urgență.
Se are în vedere monitorizarea execuției bugetare, precum și exercitarea controlului cheltuielilor curente și de capital.
Astfel, se vor face verificări de către Ministerul Finanțelor pentru categoriile de cheltuieli care înregistrează o creștere cu mai mult de 20% față de costul mediu al achizițiilor de produse/servicii/echipamente și/sau execuție de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente și de capital aferente unor instituții publice similar. Aceste prevederi se aplică sub formă de proiect pilot până la sfârșitul anului 2025 pentru domeniile educație, sănătate, asistență și protecție socială, precum și pentru autoritățile și instituțiile de subordonare locală. Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului în fiecare an calendaristic rapoarte privind această monitorizare.
De asemenea, prin actul normativ adoptat, se elimina inechitățile, discriminările și/sau discrepanțele de ordin salarial existente în sistemul finanțelor publice ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești.
IV. HOTĂRÂRI DE GUVERN
– Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat;
Actul normativ aprobă normele de aplicare pentru programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, care are un buget de 195 milioane lei în anul 2023.
Suportul alimentar poate consta în: masă caldă, preparată în regim propriu (pentru unitățile de învățământ care dețin o cantină proprie cu avize de funcționare), masă caldă, în regim catering (pentru unitățile fără cantină), pachet alimentar (dacă nu există posibilitatea preparării mesei calde), care va fi păstrat până la servire în spații special amenajate.
Atât în ceea ce privește produsele oferite elevilor, cât și în ceea ce privește modul de servire a mesei, vor fi avute în vedere recomandările Institutului Național de Sănătate Publică.
Modul în care va fi oferit suportul alimentar va fi decis de ordonatorul principal de credite al UAT-ului, la propunerea directorului școlii, cu aprobarea Consiliului de Administrație al unității de învățământ. În funcție de specificul școlii, se poate decide diferențierea tipului de suport alimentar oferit pentru fiecare nivel.
Selecția unităților de învățământ care vor beneficia de programul-pilot se va face în complementaritate cu unitățile de învățământ care beneficiază deja de suport alimentar prin PNRAS (Programul național pentru reducerea abandonului școlar).
Plata produselor și a serviciilor se face de către autoritățile locale, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepție calitativă și cantitativă aprobate de unitatea de învățământ. Finanțarea programului se asigură de la bugetul de stat, cu sume defalcate din TVA, puse la dispoziția UAT-urilor, conform O.U.G. nr. 77/2023.
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea caracteristicilor tehnice și a valorii de inventar a unor imobile, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Educației, prin Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, instituție aflată în coordonarea ministerului, ca urmare a reevaluării și a înscrierii acestora în cartea funciară;
– Hotărâre de Guvern privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;
Actul normativ prevede suplimentarea bugetului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu fonduri in valoare de 740 milioane lei pentru plata unor drepturi.
Din această sumă, 650 milioane lei sunt destinați asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurii temporare „Sprijin pentru România” prin acordarea tranșei din luna octombrie a sprijinului de 250 de lei pentru persoanele vulnerabile.
De aceste fonduri beneficiază circa 2,6 milioane de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă.
Totodată, 90 milioane lei se acordă pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat pentru acordarea primelor de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și a primelor de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învățământul de stat.
Prima pentru cariera didactică are o valoare de 1.500 de lei, iar prima pentru cariera profesională pentru personalul nedidactic de 500 de lei. Acestea se acordă într-o singură tranșă în luna octombrie 2023.
Sumele se alocă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023.
– Hotărâre de Guvern privind suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pentru Institutul Național al Magistraturii pe anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata indemnizațiilor auditorilor de justiție și a contribuțiilor angajatorului aferente acestora;
Actul normativ prevede suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pentru Institutul Național al Magistraturii pe anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, cu suma de 11,45 milioane lei. Suma este necesară pentru plata indemnizațiilor auditorilor de justiție în lunile octombrie – decembrie 2023, respectiv pentru un număr de 548 de auditori de justiție – 269 auditori de justiție anul I și 279 auditori de justiție anul II.
– Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică;
Hotărârea aprobată vizează în principal transpunerea în legislația națională a Directivei (UE)2022/2380 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 de modificare a Directivei 2014/53/UE privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio.
Noile reglementări vor contribui la prevenirea fragmentării pieței în ceea ce privește interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare, precum și la îmbunătățirea confortului consumatorilor și la reducerea deșeurilor electronice.
Principalele cerințe introduse se referă la faptul că utilizatorii finali nu vor mai fi obligați să achiziționeze un nou dispozitiv de încărcare ori de câte ori cumpără un telefon mobil nou sau un echipament radio similar, iar atunci când achiziționează un telefon mobil sau echipament radio similar aceștia vor primi informații cu privire la caracteristicele sale de performanță de încărcare și la dispozitivul de încărcare care poate fi utilizat împreună.
Totodată, hotărârea introduce cerințe suplimentare care urmează să fie aplicate anumitor echipamente radio, actul normativ reglementând cadrul juridic aplicabil pentru punerea la dispoziție pe piață și punerea în funcțiune a echipamentelor radio.
Măsurile vor contribui la creșterea nivelului de protecție a mediului, precum și la protecția consumatorilor.
– Hotărâre de Guvern privind reaprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Amenajare râu Trotuș și afluenți, județul Harghita”;
– Hotărâre de Guvern privind reaprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Punerea în siguranță a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, în zona comunei Stelnica, județul Ialomița – etapa I+II”;
Actul normativ reaprobă indicatorii tehnico-economici în vederea realizării etapei a doua a lucrărilor de reabilitare a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, în zona comunei Stelnica, județul Ialomița. Aceste lucrări sunt necesare în vederea reducerii riscului de inundații.
Valoarea totală a fondurilor necesare lucrărilor de investiții este de 325,6 milioane lei. Acestea vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și din veniturile Agenției Naționale Apele Române și fonduri de la bugetul de stat.
Lucrările care se realizează în cadrul acestui obiectiv de investiții se încadrează în Strategia Națională de management al riscului de inundații pe termen mediu și lung.
Lucrările din etapa I au fost executate în anul 2013, dar cu toate acestea procesul de eroziune a malului a continuat.
– Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, ca urmare a donației;
– Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem informatic pentru evidența clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C – A.T.I.)”;
Guvernul a aprobat o hotărâre de guvern care vizează necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem informatic pentru evidența clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C – A.T.I.)”.
Proiectul de investiții se află în plin proces de implementare și are ca obiectiv digitalizarea celor mai importante 18 spitale de adulți și pediatrie din România prin implementarea unui sistem informatic modern de monitorizare, documentare, schimb de date medicale în situații de urgență, consultarea și/sau acordarea celui de-al doilea aviz de la distanță și suport al proceselor aferente activităților de anestezie și terapie intensivă (ATI).
Noul sistem informatic va ajuta la distribuirea marilor urgențe medico-chirurgicale (urgențe chirurgicale cardiace, vasculare, neurochirurgicale etc.) și controlul direcționării corecte, pe criterii bine stabilite a acestor pacienți către sălile de operație și secțiile ATI și va duce la creșterea calității îngrijirilor medicale și facilitarea accesului cetățenilor la servicii medicale de calitate prin implementarea unui sistem informatic unitar pentru cele 18 unități.
980 cadre medicale (180 medici si 800 asistente medicale) din cele 18 spitale, care vor fi instruite in cadrul proiectului, vor avea la dispoziție instrumentul informatic care le va permite creșterea vitezei de reacție în cazurile cu evoluție negativă bruscă, prin emiterea automată de alarme pe baza analizei parametrilor medicali monitorizați de sistem.
Personalul medical va fi degrevat de activități administrative (completarea foilor de observație și raportări administrative).
Valoarea totală a proiectului este de peste 134 milioane de lei, din care aprox. 114 milioane de lei reprezintă finanțare europeană nerambursabilă.
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar și a datelor de identificare ale unui imobil aflat îndomeniul public al statului și în administrarea Institutului Național de Medicină Sportivă, instituție subordonată Ministerului Sănătății;
– Hotărâre de Guvern privind suplimentarea pe anul 2023 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 860/2021 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Autostrada Ploiești-Buzău”, aflate pe raza localităților Râfov, Dumbrava, Drăgănești, Albești-Paleologu, Tomșani, Colceag, Baba Ana din județul Prahova, precum și modificarea și completarea anexei nr. 2 Ia Hotărârea Guvernului nr. 860/2021;
Guvernul suplimentează cu 25,3 mii lei suma prevăzută ca justă despăgubire alocată pe anul 2023 pentru declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată aflate pe coridorul de expropriere al autostrăzii Ploiești-Buzău aflat pe raza localităților Râfov, Dumbrava, Drăgănești, Albești-Paleologu, Tomșani-Colceag, Baba Ana din județul Prahova.
Această suplimentare a rezultat ca fiind necesară în urma întocmirii documentațiilor cadastrale individuale și nu vizează exproprieri suplimentare, ci actualizarea și reglementarea situației conform documentațiilor întocmite.
Suma aprobată suplimentar va fi alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor sin sumele prevăzute pentru susținerea proiectelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență.
Autostrada Ploiești-Buzău face parte din rețeaua Rutieră TEN-T Central, acest obiectiv de interes național fiind cuprins, de asemenea, în Master Planul General de Transport.
– Hotărâre de Guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Autostrada Buzău-Focșani”;
Executivul a aprobat suma de 7,6 milioane lei, pentru 884 imobile și o suprafață totală de aproximativ 234 hectare de teren, pentru declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere al lucrării „Autostrada Buzău-Focșani”.
Suma aprobată va fi alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din sumele prevăzute pentru susținerea proiectelor aferente PNRR.
Traseul Autostrăzii Buzău-Focșani se va desfășura între municipiul Buzău, fiind conectat cu traseul autostrăzii Ploiești-Buzău și municipiul Focșani. Lungimea totală a autostrăzii este de 82,44 km.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere prin construcția autostrăzii în lungul unui coridor va conduce la creșterea traficului rutier prin generarea de noi călătorii și atragerea de noi investiții în ariile urbane.
Autostrada Buzău-Focșani face parte din rețeaua Rutieră TEN-T Central, acest obiectiv de interes național fiind cuprins, de asemenea, în Master Planul General de Transport.
– Hotărâre de Guvern privind prelungirea perioadei de aplicabilitate a prevederilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie;
Guvernul a hotărât să prelungească până la data de 31 decembrie 2023 perioada de aplicabilitate a prevederilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.
Actul normativ asigură posibilitatea respectării obligațiilor legale ce rezultă din încheierea contractelor RCA în baza cărora se acordă despăgubiri produse terților ca urmare a unor astfel de accidente.
Prin aplicarea acestei măsuri se elimină potențialul impact negativ al creșterii prețurilor, o situație de criză generată de un dezechilibru major între cerere și ofertă, o disfuncționalitate evidentă a pieței, așa cum sunt stipulate în art. 4 alin. (3) din Legea concurenței nr.21/1996, republicată.
– Hotărâre de Guvern privind procedura de selecție, remunerarea președintelui executiv, a vicepreședinților executivi și a administratorilor neexecutivi a Consiliului de Administrație al Exim Banca Românească S.A.;
Actul normativ aprobă unele măsuri în ceea ce privește procedura de selecție, remunerarea președintelui executiv, a vicepreședinților executivi și a administratorilor neexecutivi ai Consiliului de Administrație al Exim Banca Românească S.A., ca urmare a adoptării Legii nr. 233/2023, prin care Eximbank a fost exceptată de la aplicarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă (OUG nr. 109/2011).
Astfel, procesul de numire a membrilor executivi și neexecutivi ai Consiliului de Administrație și de reînnoire a mandatelor acestora se va realiza în urma unei proceduri de selecție, desfășurată cu respectarea principiului tratamentului egal, nediscriminării și transparenței, printr-o Comisie de selecție creată la nivelul Ministerului Finanțelor, formată din specialiști, stabilită prin ordin al ministrului finanțelor.
Selecția noilor membri ai Consiliului de Administrație și reînnoirea mandatelor acestora se realizează, conform unei metodologii aprobate la nivelul Ministerului Finanțelor, elaborată cu respectarea prevederilor Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României Eximbank-S.A., republicată, cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare și a Regulamentului BNR nr.5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.
În contextul reglementării unei proceduri de selecție, a structurii și componenței Consiliului de administrație, se reglementează unele prevederi cu privire la asigurarea conducerii companiei de la momentul ajungerii la termen a mandatelor membrilor Consiliului de administrație în funcție, până la finalizarea procedurii de selecție și numirea noilor administratori, prin numirea unor administratori provizorii în cadrul Consiliului de administrație.
– Hotărâre de Guvern privind modificarea Anexei nr.9 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului prin actualizarea valorii de inventar, codului de clasificație și elementelor de descriere tehnică ale imobilelor, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscale;
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea denumirii, datelor de identificare, codului de clasificație și a valorii de inventar ale unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscale și modificarea Anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă;
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a aprobat tezele prealabile ale Codului de procedură administrativă (CPA), care vizează crearea unui cadru comun de reglementare pentru procedura administrativă, de la inițiere și până la finalizare, regimul juridic aplicabil operațiunilor, actelor și contractelor administrative, transparența decizională, simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative.
Comunicatul Ministerului Dezvoltării: https://bit.ly/46D9I1a.
– Hotărâre de Guvern privind modificarea descrierii tehnice, precum și actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila;
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea modelului de steag al comunei Crăiești, județul Mureș;
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea modelului de steag al comunei Fântânele, județul Mureș;
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea stemei comunei Sânmartin, județul Bihor;
– Hotărâre de Guvern privind aprobarea stemei comunei Remetea, județul Harghita;
– Hotărâre de Guvern pentru completarea Strategiei naționale privind economia circulară aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022;
Prin actul normativ se are în vedere completarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC) cu planul de acțiune care stabilește domeniul de aplicare sectorial bazat pe prioritizarea elaborată în cadrul SNEC, unde au fost evidențiate sectoarele cu cel mai pare potențial pentru economia circulară.
Sectoarele economice incluse în Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară sunt: agricultură și silvicultură; auto; construcții; alimente și băuturi; ambalaje (sticla, hârtia, materialele plastice, lemn și materiale metalice); textile; echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori.
Pentru a realiza transformarea de la un sistem liniar la unul circular – decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului – sunt luate în considerare practici și soluții pentru diferitele etape ale lanțului valoric, precum: închiderea buclelor de materiale prin înlocuirea materiilor prime cu materiale secundare și a produselor noi cu produse sau piese second-hand, reparate sau recondiționate, încetinirea fluxurilor de materiale prin prelungirea duratei de viață a produselor, reducerea fluxurilor de materiale prin utilizarea unei cantități mai reduse de resurse per produs sau utilizarea a mai puține produse pentru a furniza același serviciu societății.
Prin decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului se va construi un sistem rezilient care va aduce beneficii întreprinderilor, oamenilor și mediului, rezistent la efectele schimbărilor climatice sau la întreruperile lanțului de aprovizionare global.
– Hotărâre de Guvern privind trecerea unor părți de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, constituite din construcții și amenajări la terenuri, situate în județele Dâmbovița, Argeș, Bihor, Timiș, Buzău și Galați din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării și modificarea anexei nr. 4 Ia Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a imobilului 612 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale și trecerea unei părți din acesta în domeniul public al municipiului Tecuci, județul Galați, trecerea imobilului 612 din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul privat al municipiului Tecuci, județul Galați, modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum și modificarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului și a drepturilor reale supuse inventarierii;
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a imobilului 3336, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, trecerea unor părți din acesta din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al orașului Murfatlar, județul Constanța și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
– Hotărâre de Guvern privind schimbarea denumirii Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra-Neamț în Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” Piatra-Neamț;
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului pentru unele imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontiera Oradea, respectiv administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, ca urmare a reevaluării și schimbării unității de administrare pentru unele părți din aceste imobile;
– Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Unitatea Militară 0756 Ploiești;
– Hotărâre de Guvern pentru actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Instituției Prefectului – Județul Mehedinți din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;
– Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara;
– Hotărâre de Guvern privind eliberarea domnului M.D. din funcția de subprefect al județului Sibiu;
– Hotărâre de Guvern privind numirea domnului F.C. în funcția de subprefect al județului Hunedoara;
– Hotărâre de Guvern privind numirea domnului F.G. în funcția de subprefect al județului Sibiu;
– Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale;
– Hotărâre de Guvern pentru abrogarea punctelor 42, 43, 52 și 59 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
Actul normativ aduce o serie de modificări legislative cadrului legal în scopul descurajării activităților ilicite care determină sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Noile modificări vor conduce la o creștere a conformării la utilizarea mijloacelor moderne de plată, cu efecte directe în prevenirea evaziunii fiscale.
Potrivit actului normativ, principalele modificări vizează:
Ø Eliminarea O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, respectiv abrogarea punctelor 42, 43, 52 și 59 din Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere, cu modificările și completările ulterioare;
Ø Actualizarea cuantumului amenzilor stabilite la pct. 171 alin. (1) de la Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare, cu rotunjire în plus în funcție de rata inflației;
Ø Modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin:
o actualizarea cuantumului amenzilor stabilite la art. 651, 652 și 653 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificări de terminologie;
o sancționarea neîndeplinirii de către titularul regimului vamal de tranzit sau de către persoanele responsabile, a termenelor, condițiilor și obligațiilor prevăzute pentru derularea și încheierea regimurilor speciale;
o introducerea unei noi contravenții prin care este sancționată neîndeplinirea de către declarant a obligației de a prezenta mărfurile în vederea controlului vamal.
V. MEMORANDUMURI
– Memorandum cu tema: Aprobarea Memorandumului de Implementare – Aranjamente între statele membre implicate în Programul lnterreg VI-A România-Bulgaria 2021-2027 de către Guvernul României;
– Memorandum cu tema: Semnarea Memorandumului de Înțelegere privind implementarea Programului lnterreg VI-A NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina pentru perioada 2021-2027 de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, în calitate de Autoritate Națională și Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, în calitate de Autoritate de Management;
– Memorandum cu tema: Desemnarea Ministerului Educației – coordonator național pentru implementarea proiectului OCDE/INFE de Asistență Tehnică pentru Educația Financiară, în cadrul programului derulat de Ministerul de Finanțe al Regatului Țărilor de Jos, în perioada 2023-2027;
– Memorandum cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Programului de cooperare între Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii, Sportului și Turismului din Republica Socialistă Vietnam în domeniul culturii;
– Memorandum cu tema: Aprobarea participării României în calitate de observator la Infrastructura de, cercetare pentru resursele microbiene – consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare/ Microbial Resource Research Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium (MIRRI-ERIC);
VI. NOTE
– Notă privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Comunei Jidvei, județul Alba, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al U.A.T. Jidvei în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba (U.M. 0170), în vederea construirii unui sediu în care să funcționeze subunitatea de pompieri din Jidvei;
– Notă privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Comunei Ionești, județul Vâlcea, în scopul adoptării de către aceasta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al comunei Ionești în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Magheru” al Județului Vâlcea (U.M. 0353), în vederea construirii unui sediu în care să funcționeze o subunitate de pompieri în localitatea Ionești;
VII. PUNCTE DE VEDERE
– Punct de vedere cu privire la 11 inițiative legislative.