Guvernul pregăteşte o lege privind căutarea persoanelor dispărute

Cazul tinerei disparate de la Caracal scoate la iveală o problemă despre care se discută foarte puțin în mass-media: adolescenții dispăruți în ultimii ani din România.

„Conform datelor oficiale furnizate de Poliția Română, în acest moment sunt 512 copii dați dispăruți la noi în țară. Dintre ei, 298 sunt fete, iar 214 băieți. (…) Conform Salvați Copiii, care citează Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție, între 30 aprilie 2018 și 20 mai 2019 au fost dați în căutare 5.078 minori dați dispăruți de familii, cei mai mulți dintre ei adolescenți. Dintre ei, 5.072 au fost găsiți. Potrivit polițiștilor, în peste 95% din cazuri a fost vorba despre plecări voluntare”, notează Observator TV.

Ministrul interimar al MAI, Mihai Fifor, a declarat ieri că vrea ca Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute, aflat în stadiul de avizare, să fie finalizat astfel încât săptămâna viitoare să intre în ședința de Guvern.

„Suntem, repet, într-o analiză profundă până la nivelul ultimei secții de poliție, suntem cu modificări legislative pe care, de altminteri, doamna prim-ministru le-a anunțat deja. Și mă refer la legea care privește căutarea persoanelor dispărute, care este în avizare, în momentul de față în Ministerul Afacerilor Interne și pe care o să încercăm s-o ducem în ședința de Guvern de săptămâna viitoare, urmând ca doamna prim-ministru s-o trimită în Parlament cerând procedură de urgență pentru acest act normative”, a afirmat ministrul Fifor, miercuri, într-o intervenție telefonică la Antena 3, arată Agerpres.

Potrivit ministrului Fifor, o altă prioritate a MAI este Legea privind Registrul persoanelor care au abuzat sexual pe cineva.

„Este vorba de o lege deja în vigoare, dar care trebuie pusă în aplicare și pentru asta facem analiza pe Buget și pe nevoile logistice pentru ca această lege să intre de asemenea în vigoare”, a adăugat ministrul interimar de la Interne, scrie Agerpres.

Parchetul General a demarat, începând de azi un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

„Vor fi verificate cauzele aflate în lucru la procuror și la organele de cercetare penală, având ca obiect infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și viol, precum și a cauzelor având acest obiect soluționate în perioada 01.01.2018 – 31.07.2019. De asemenea, vor fi verificate cauzele mai vechi de 1 an de la prima sesizare și încă aflate în lucru”, notează News.ro.

Procurorul-șef al DIICOT, Felix Bănilă, a dispus tot azi ca DIICOT – Structura Centrală din București să preia de la DIICOT Craiova dosarul privind uciderea celor două adolescente la Caracal.

„Prin ordonanța din 01.08.2019, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism, în temeiul dispozițiilor art.17 din OUG nr. 78/2016, modificată și completată prin Legea nr. 120/2018 și art. 325 Cod procedură penală, a dispus preluarea dosarului nr. 203/D/P/2019, înregistrat la Serviciul Teritorial Craiova de către DIICOT – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate. Prin ordonanță s-a apreciat că, având în vedere complexitatea cauzei, mediatizarea excesivă a acesteia, precum și resursele tehnice logistice și umane necesare aflării adevărului judiciar, preluarea dosarului de la ST Craiova la Structura Centrală a DIICOT ar contribui la stabilirea corectă a situației de fapt, prin administrarea tuturor probelor necesare și utile cauzei, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților”, se arată într-un comunicat al DIICOT, scrie Agerpres.

Mediafax prezintă azi un Raport al MAI cu privire la modul în care au acționat polițiștii în cazul Alexandrei Măceșanu, adolescenta dispărută la Caracal.

„Raportul MAI privind modul de intervenție în cazul dispariției Alexandrei Măceșanu arată că operatorii 112, dar și polițiștii din teren, precum și cei din conducerea IPJ Olt au încălcat numeroase proceduri. Operatorul 112 de la IPJ Olt lucrează singur pe o tură de 24 de ore, mai arată documentul. Deși tatăl victimei a anunțat dispariția Alexandrei Măceșanu miercuri, 24 iulie 2019, la 20:30, cercetările în acest caz au început abia a doua zi dimineață, la 8:30, debutând tardiv, arată concluziile raportului Ministerului Afacerilor Interne. (…) Raportul Ministerului Afacerilor Interne mai arată că o aplicație care ar permite ca informația de la 112 să ajungă în timp real la structurile de conducere ale Poliției Române nu funcționa în acea zi”, scrie Mediafax.

Gheorghe Dincă, care a mărturisit că a omorât-o pe Alexandra Măceșanu, a fost, în ziua crimei, să își încarce cartela telefonică în Craiova.

„Anchetatorii au ridicat imagini de pe camerele de supraveghere ale unui centru comercial din oraș, unde acesta ar fi fost văzut la ora 10.03. Oamenii din zona centrului comercial povestesc faptul că Gheorghe Dincă venea în Craiova pentru a transporta persoane, luate la ocazie. De altfel, în zona centrului comercial, situat pe strada Caracal, unde a mers Dincă joi, se află benzinării de unde localnicii iau ocazia. Procurorii DIICOT încă nu au început percheziția informatică în cazul crimelor din Caracal, nefiind, astfel, verificate telefoanele lui Gheorghe Dincă. Totodată, în cadrul unei conferințe de presă, procurorul-șef DIICOT Felix Bănilă a anunțat că Gheorghe Dincă va fi testat cu aparatul poligraf, bărbatul dându-și consimțământul pentru acest lucru”, scrie Cotidianul.

Presa mai scrie azi despre motivarea deciziei privind respingerea inițiativelor PNL-USR și PSD de revizuire a Constituției.

„Constituția poate dispune limitarea puterii publice, așadar, a autorităților publice, în beneficiul cetățeanului sau a unor valori de interes general pentru a evita abuzul de putere. De aceea, Constituția este cea care consacră drepturi/ libertăți fundamentale, dându-le o redactare normativă, și, prin urmare, nu le poate afecta/ suprima, sens în care art. 152 alin. (2) din Constituție este neechivoc. Rezultă că protecția constituțională a cetățeanului este ascendentă, astfel că și revizuirile constituționale trebuie să acorde o protecție din ce în ce mai sporită drepturilor și libertăților fundamentale [în accepțiunea art. 152 alin. (2) din Constituție protecția drepturilor și libertăților fundamentale poate cunoaște doar o orientare ascendentă – Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, par. 65]. Totodată, Constituția protejează interesul general realizând un just echilibru între acesta și drepturile/ libertățile fundamentale [a se vedea, în acest din urmă sens, Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, în care s-a reținut că extinderea intervalului temporal al reținerii de la 24 la 48 de ore – răspunde obligației statului de a asigura un just echilibru între interesul apărării drepturilor fundamentale ale individului și interesul apărării ordinii de drept]”, se arată în motivarea Curții Constituționale, scrie Adevărul.

Seară frumoasă!