785 views
Aderarea la Schengen este o provocare care trebuie rezolvată în 2023, declară vicepremierul Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus, miercuri, la TVR Info, că dacă aderarea României la Schengen nu se va întâmpla în acest an, următoarea şansă va fi abia în 2025.
„Schegen-ul este o altă provocare pentru fiecare dintre noi, pentru Guvern şi cred că trebuie să facem un efort peste efort ca să rezolvăm în 2023 intrarea în Schengen. Dacă nu va rezolva, atunci până în 2025 nu va fi pe nicio agendă, fiindcă nu se poate. (…) Dacă nu se rezolvă în 2023, până în 2025 este în paranteză. Dar ar fi un eşec pentru CE şi pentru toată Uniunea Europeană la un loc fiindcă în momentul în care există criterii tehnice îndeplinite şi de noi şi de bulgari, atunci trebuie să arăţi ceva consistent şi un succes pentru UE, pentru a arăta o solidaritate”, a spus liderul UDMR, Kelemen Hunor, notează News.ro.
Ministerul Sănătăţii a publicat, miercuri, date în legătură cu reacţiile adverse pe care le-au avut persoanele vaccinate anti-COVID.
„Ministerul Sănătăţii a transmis, miercuri, o serie de date statistice referitoare la reacţiile adverse la vaccinarea împotriva COVID-19, în care se arată că, în perioada 27 decembrie 2020 – 2 ianuarie 2021, au fost raportate 48 de reacţii adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) serioase sau severe la 15.856.528 de doze de vaccin anti-SARS-CoV-2 administrate, acestea reprezentând o rată de 3,02 la un milion de doze. Conform unei informări a ministerului, printre aceste cazuri a fost vorba de tromboze – 16, miocardite – 15, şoc anafilactic – 12.
Totodată, sursa citată arată că rata RAPI la 1.000 doze produse vaccinale administrate în aceeaşi perioadă a avut o valoare crescută pentru Astra Zeneca (7,2), urmată de vaccinul Moderna (2,4), iar pentru produsele vaccinale Comirnaty şi Johnson&Johnson, ratele au fost sub 1”, scrie Agerpres.
„Marţi, raportul publicat de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), care şi-a încheiat activitatea în prima jumătate a anului trecut, arată că până la 2 februarie 2022 acoperirea vaccinală la nivel naţional a fost de 41,85% în rândul populaţiei generale şi, de la începutul campaniei şi până la sfârşitul anului 2021, au fost clasificate 19.716 cazuri ca reacţii adverse postvaccinare, dintre care 17.567 (89,1%) au avut manifestări generale. Din aceste cazuri, 16.621, reprezentând 84,3%, au fost raportate în sistemul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) şi 3.093, adică 15,7%, au fost raportate către Institutul Naţional de Sănătate Publică”, mai arată Agerpres.
Adevărul scrie azi despre datele care ar urma să fie stocate pe noile cărţi de identitate, a căror distribuire va începe în această vară, prioritate având românii ale căror acte de identitate expiră în acest an.
„Din vara acestui an, simultan cu introducerea la nivel național a cărții electronice de identitate (CEI), cetățenii vor avea la dispoziție un instrument care, cel puțin teoretic, trebuie să reducă birocrația resimțită de contribuabili atunci când se prezintă la ghișeele instituțiilor publice. Este vorba de mapa electronică a cetățeanului, o bibliotecă digitală în care vor fi stocate diverse documente scanate aduse în original de fiecare persoană în parte. Ulterior, când va mai avea o problemă de rezolvat, persoana respectivă nu va mai prezenta documentele respective la ghișee, acestea fiind accesate din mapa electronică”, scrie Adevărul.
Adevărul mai notează şi ce date va conține noua carte de identitate: „locul nașterii titularului unei cărți de identitate nu va mai apărea tipărit, ci va fi stocat doar electronic, în cazul cărții electronice de identitate. De altfel, aceasta va conține în format electronic toate datele de identificare ale titularului, numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, CNP-ul, adresă de domiciliu, prenumele părinților, dar și un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică. Acestea din urmă vor putea fi utilizate în viitor în relația cu diverse instituții ale statului și vor permite cetățeanului să se autentifice și să solicite unele servicii”.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, contestaţia fraţilor Tate la decizia Tribunalului Bucureşti şi vor rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă.
„Respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Tate Emory Andrew, Tate Tristan, Radu Alexandra Luana şi Naghel Georgiana împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucureşti-Secţia I Penală pronunţată în dosarul nr. 37100/3/2022. În baza art. 275 alin. 2 şi 4 C. proc. pen, obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de 500 de lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, a transmis Curtea de Apel Bucureşti, scrie News.ro.
Avocatul fraţilor Tate, Eugen Vidineac, a precizat după momentul arestării că ei „neagă cu vehemenţă săvârşirea acestor fapte reprobabile”, încearcă să îşi demonstreze nevinovăţia.
„Ei nu merg pe o atitudine de recunoaştere, neagă cu vehemenţă săvârşirea acestor fapte reprobabile aduse în sarcina lor şi, bineînţeles, împreună cu noi, avocaţii apărării, încearcă să îşi demonstreze nevinovăţia şi vor ajuta organele de anchetă cu tot ce le stă la îndemână pentru aflarea adevărului în cauză”, a declarat avocatul Eugen Vidineac, mai arată News.ro.
Guvernul a actualizat, miercuri, cuantumul soldei de grad sau a salariului gradului profesional deţinut de personalul militar, respectiv poliţişti sau poliţişti de penitenciare.
„Guvernul a aprobat actualizarea cuantumului soldei de grad sau a salariului gradului profesional pe care-l deţine personalul militar, respectiv poliţişti sau poliţişti de penitenciare. Este o actualizare care nu s-a mai făcut din 2018 şi care stabileşte noile cuantumuri ale soldelor de grad şi salariilor gradelor profesionale deţinute de personalul militar, poliţişti şi poliţişti de penitenciare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, scrie Agerpres, care prezintă şi sumele cu care se vor majora salariile militarilor şi poliţiştilor în funcţie de grad.
Valeri Gherasimov, şeful Statului Major rus, a fost numit, miercuri, în fruntea operaţiunii ruse din Ucraina de către ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, după ce Vladimir Putin a recunoscut „situaţia dificilă” din cele patru regiuni anexate ilegal, din estul Ucrainei.
„Această îngrijorare exprimată de Putin cu privire la cele patru regiuni presupune o acţiune. Când îşi anunţă o aşa-zisă vulnerabilitate, preşedintele Putin în egală măsură transmite mesajul că va rezolva această vulnerabilitate”, susţine fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, scrie News.ro.
„Se discută din ce în ce mai insistent despre un eventual nou moment militar spre Kiev, din nord. Se discută despre o ofensivă din sud, sud-est. Se discută despre securizarea, din punctul de vedere al Federaţiei Ruse, a celor patru oblasturi pe care le-am menţionat. Pe o logică simplă, cu cine poţi face aşa ceva? Nu cu tot felul de aşa-zişi militari, care ştiu doar să inspire teamă, teroare şi să tragă în blocuri. Bănuiesc că nu-ţi trebuie o mare pregătire militară pentru o astfel de acţiune. Dar atunci când te gândeşti la o a doua ofensivă şi nu-ţi permiţi politic să mai ai rezultatul primei ofensive, în mod evident, prima orientare, prima gândire este spre militarii de carieră, ale căror ordine se execută, şi nu se discută”, a mai arătat fostul şef al diplomaţiei române, scrie News.ro.
„Cea mai recentă schimbare de conducere militară are loc însă pe fondul tensiunilor continue între figurile de rang înalt care se ocupă de războiul Rusiei în Ucraina. Gherasimov, la fel ca Şoigu, s-a confruntat cu critici dure din partea bloggerilor militari ruşi şi din partea lui Evgheni Prigojin, şeful puternicei grupări Wagner, pentru multiplele eşecuri ale Rusiei pe câmpul de luptă şi pentru eşecul de a asigura victoria într-o campanie pe care Kremlinul se aştepta să o încheie după puţin timp”, mai arată News.ro.
„Statele Unite vor instrui circa 100 de ucraineni cu privire la folosirea sistemului de apărare antiaeriană în cursul următoarelor luni, a anunțat purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder. Antrenamentul care va începe de săptămâna viitoare va avea loc în Oklahoma”, arată Politico, citat de Libertatea.
„Cursul va include instruirea în clase, timpul petrecut într-un simulator și expunerea la sistem în sine. Administrația Biden a anunțat luna trecută că va furniza Ucrainei o unitate Patriot, un sistem sofisticat de apărare aeriană conceput pentru a doborî rachetele și avioanele, pentru a o ajuta să contracareze atacurile rusești. O baterie Patriot, care include mai multe vehicule de sprijin care transportă stații de control, radare și generatoare, necesită, de obicei, aproximativ 90 de militari pentru întreținere și operare. (…) Germania trimite, de asemenea, un sistem Patriot în Ucraina, așa că este probabil ca încă un lot, cel puțin, de 90 de ucraineni să treacă prin antrenament”, scrie Libertatea.
NATO întăreşte flancul estic printr-un transfer de tehnică de luptă din SUA.
„Statele Unite (SUA) au început să transfere, miercuri, tehnică de luptă, numeroase tancuri şi alte tipuri de vehicule militare în Portul olandez Vlissingen, capabilitățile urmând a fi transportate către Polonia și Lituania, în cadrul eforturilor de conslidare a flancului estic al NATO”, notează România liberă.
„Sunt aduse în acest port aproximativ 1.250 de vehicule militare americane”, a declarat coordonatorul operaţiunii, colonelul american, Robert Kellam, mai arată România liberă.
Seară liniştită!
