Guvernul actualizează salariile militarilor şi ale poliţiştilor

Aderarea la Schengen este o provocare care trebuie rezolvată în 2023, declară vicepremierul Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus, miercuri, la TVR Info, că dacă aderarea României la Schengen nu se va întâmpla în acest an, următoarea șansă va fi abia în 2025.

„Schegen-ul este o altă provocare pentru fiecare dintre noi, pentru Guvern și cred că trebuie să facem un efort peste efort ca să rezolvăm în 2023 intrarea în Schengen. Dacă nu va rezolva, atunci până în 2025 nu va fi pe nicio agendă, fiindcă nu se poate. (…) Dacă nu se rezolvă în 2023, până în 2025 este în paranteză. Dar ar fi un eșec pentru CE și pentru toată Uniunea Europeană la un loc fiindcă în momentul în care există criterii tehnice îndeplinite și de noi și de bulgari, atunci trebuie să arăți ceva consistent și un succes pentru UE, pentru a arăta o solidaritate”, a spus liderul UDMR, Kelemen Hunor, notează News.ro.

Ministerul Sănătății a publicat, miercuri, date în legătură cu reacțiile adverse pe care le-au avut persoanele vaccinate anti-COVID.

„Ministerul Sănătății a transmis, miercuri, o serie de date statistice referitoare la reacțiile adverse la vaccinarea împotriva COVID-19, în care se arată că, în perioada 27 decembrie 2020 – 2 ianuarie 2021, au fost raportate 48 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) serioase sau severe la 15.856.528 de doze de vaccin anti-SARS-CoV-2 administrate, acestea reprezentând o rată de 3,02 la un milion de doze. Conform unei informări a ministerului, printre aceste cazuri a fost vorba de tromboze – 16, miocardite – 15, șoc anafilactic – 12.
Totodată, sursa citată arată că rata RAPI la 1.000 doze produse vaccinale administrate în aceeași perioadă a avut o valoare crescută pentru Astra Zeneca (7,2), urmată de vaccinul Moderna (2,4), iar pentru produsele vaccinale Comirnaty și Johnson&Johnson, ratele au fost sub 1”, scrie Agerpres.

„Marți, raportul publicat de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), care și-a încheiat activitatea în prima jumătate a anului trecut, arată că până la 2 februarie 2022 acoperirea vaccinală la nivel național a fost de 41,85% în rândul populației generale și, de la începutul campaniei și până la sfârșitul anului 2021, au fost clasificate 19.716 cazuri ca reacții adverse postvaccinare, dintre care 17.567 (89,1%) au avut manifestări generale. Din aceste cazuri, 16.621, reprezentând 84,3%, au fost raportate în sistemul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) și 3.093, adică 15,7%, au fost raportate către Institutul Național de Sănătate Publică”, mai arată Agerpres.

Adevărul scrie azi despre datele care ar urma să fie stocate pe noile cărți de identitate, a căror distribuire va începe în această vară, prioritate având românii ale căror acte de identitate expiră în acest an.

„Din vara acestui an, simultan cu introducerea la nivel național a cărții electronice de identitate (CEI), cetățenii vor avea la dispoziție un instrument care, cel puțin teoretic, trebuie să reducă birocrația resimțită de contribuabili atunci când se prezintă la ghișeele instituțiilor publice. Este vorba de mapa electronică a cetățeanului, o bibliotecă digitală în care vor fi stocate diverse documente scanate aduse în original de fiecare persoană în parte. Ulterior, când va mai avea o problemă de rezolvat, persoana respectivă nu va mai prezenta documentele respective la ghișee, acestea fiind accesate din mapa electronică”, scrie Adevărul.

Adevărul mai notează și ce date va conține noua carte de identitate: „locul nașterii titularului unei cărți de identitate nu va mai apărea tipărit, ci va fi stocat doar electronic, în cazul cărții electronice de identitate. De altfel, aceasta va conține în format electronic toate datele de identificare ale titularului, numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, CNP-ul, adresă de domiciliu, prenumele părinților, dar și un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică. Acestea din urmă vor putea fi utilizate în viitor în relația cu diverse instituții ale statului și vor permite cetățeanului să se autentifice și să solicite unele servicii”.

Curtea de Apel București a respins, marți, contestația fraților Tate la decizia Tribunalului București și vor rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă.

„Respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații Tate Emory Andrew, Tate Tristan, Radu Alexandra Luana și Naghel Georgiana împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului București-Secția I Penală pronunțată în dosarul nr. 37100/3/2022. În baza art. 275 alin. 2 și 4 C. proc. pen, obligă contestatorii inculpați la plata sumei de 500 de lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, a transmis Curtea de Apel București, scrie News.ro.

Avocatul fraților Tate, Eugen Vidineac, a precizat după momentul arestării că ei „neagă cu vehemență săvârșirea acestor fapte reprobabile”, încearcă să își demonstreze nevinovăția.

„Ei nu merg pe o atitudine de recunoaștere, neagă cu vehemență săvârșirea acestor fapte reprobabile aduse în sarcina lor și, bineînțeles, împreună cu noi, avocații apărării, încearcă să își demonstreze nevinovăția și vor ajuta organele de anchetă cu tot ce le stă la îndemână pentru aflarea adevărului în cauză”, a declarat avocatul Eugen Vidineac, mai arată News.ro.

Guvernul a actualizat, miercuri, cuantumul soldei de grad sau a salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv polițiști sau polițiști de penitenciare.

„Guvernul a aprobat actualizarea cuantumului soldei de grad sau a salariului gradului profesional pe care-l deține personalul militar, respectiv polițiști sau polițiști de penitenciare. Este o actualizare care nu s-a mai făcut din 2018 și care stabilește noile cuantumuri ale soldelor de grad și salariilor gradelor profesionale deținute de personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, scrie Agerpres, care prezintă și sumele cu care se vor majora salariile militarilor și polițiștilor în funcție de grad.

Valeri Gherasimov, șeful Statului Major rus, a fost numit, miercuri, în fruntea operațiunii ruse din Ucraina de către ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, după ce Vladimir Putin a recunoscut „situația dificilă” din cele patru regiuni anexate ilegal, din estul Ucrainei.

„Această îngrijorare exprimată de Putin cu privire la cele patru regiuni presupune o acțiune. Când își anunță o așa-zisă vulnerabilitate, președintele Putin în egală măsură transmite mesajul că va rezolva această vulnerabilitate”, susține fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, scrie News.ro.

„Se discută din ce în ce mai insistent despre un eventual nou moment militar spre Kiev, din nord. Se discută despre o ofensivă din sud, sud-est. Se discută despre securizarea, din punctul de vedere al Federației Ruse, a celor patru oblasturi pe care le-am menționat. Pe o logică simplă, cu cine poți face așa ceva? Nu cu tot felul de așa-ziși militari, care știu doar să inspire teamă, teroare și să tragă în blocuri. Bănuiesc că nu-ți trebuie o mare pregătire militară pentru o astfel de acțiune. Dar atunci când te gândești la o a doua ofensivă și nu-ți permiți politic să mai ai rezultatul primei ofensive, în mod evident, prima orientare, prima gândire este spre militarii de carieră, ale căror ordine se execută, și nu se discută”, a mai arătat fostul șef al diplomației române, scrie News.ro.

„Cea mai recentă schimbare de conducere militară are loc însă pe fondul tensiunilor continue între figurile de rang înalt care se ocupă de războiul Rusiei în Ucraina. Gherasimov, la fel ca Șoigu, s-a confruntat cu critici dure din partea bloggerilor militari ruși și din partea lui Evgheni Prigojin, șeful puternicei grupări Wagner, pentru multiplele eșecuri ale Rusiei pe câmpul de luptă și pentru eșecul de a asigura victoria într-o campanie pe care Kremlinul se aștepta să o încheie după puțin timp”, mai arată News.ro.

„Statele Unite vor instrui circa 100 de ucraineni cu privire la folosirea sistemului de apărare antiaeriană în cursul următoarelor luni, a anunțat purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder. Antrenamentul care va începe de săptămâna viitoare va avea loc în Oklahoma”, arată Politico, citat de Libertatea.

„Cursul va include instruirea în clase, timpul petrecut într-un simulator și expunerea la sistem în sine. Administrația Biden a anunțat luna trecută că va furniza Ucrainei o unitate Patriot, un sistem sofisticat de apărare aeriană conceput pentru a doborî rachetele și avioanele, pentru a o ajuta să contracareze atacurile rusești. O baterie Patriot, care include mai multe vehicule de sprijin care transportă stații de control, radare și generatoare, necesită, de obicei, aproximativ 90 de militari pentru întreținere și operare. (…) Germania trimite, de asemenea, un sistem Patriot în Ucraina, așa că este probabil ca încă un lot, cel puțin, de 90 de ucraineni să treacă prin antrenament”, scrie Libertatea.

NATO întărește flancul estic printr-un transfer de tehnică de luptă din SUA.

„Statele Unite (SUA) au început să transfere, miercuri, tehnică de luptă, numeroase tancuri și alte tipuri de vehicule militare în Portul olandez Vlissingen, capabilitățile urmând a fi transportate către Polonia și Lituania, în cadrul eforturilor de conslidare a flancului estic al NATO”, notează România liberă.

„Sunt aduse în acest port aproximativ 1.250 de vehicule militare americane”, a declarat coordonatorul operațiunii, colonelul american, Robert Kellam, mai arată România liberă.

Seară liniștită!