Guvernarea deschisă în România. Demersuri de reclădire a încrederii între cetățeni și stat prin consolidarea democrației participative
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
I. CONCEPT
Guvernarea deschisă este definită în cuprinsul Recomandării Consiliului OCDE privind Guvernarea Deschisă[1] drept „o cultură a guvernării care promovează principiile transparenței, integrității, responsabilității și participării părților interesate în sprijinul democrației și creșterii incluzive”. Acest concept se bazează pe ideea că cetățenii, societatea civilă și alte părți interesate ar trebui să fie abilitate și împuternicite să participe activ la deciziile și acțiunile publice. Politicile și practicile guvernamentale transparente sunt astăzi recunoscute pe scară largă ca fiind căi importante pentru consolidarea democrației și spațiului civic, precum și pentru întărirea încrederii în instituțiile publice înspre construirea unui stat deschis.
Spațiul civic este mediul politic, legislativ, social și economic care le permite cetățenilor să se întrunească, să-și împărtășească interesele și preocupările și să acționeze pentru a influența deciziile publice și pentru a-și modela societățile.
Conform Recomandării OCDE, statul deschis semnifică stadiul în care „executivul, legislativul, justiția, instituțiile publice independente și toate nivelurile de guvernare – recunoscându-și rolurile, prerogativele și independența generală în conformitate cu cadrele juridice și instituționale proprii existente – colaborează, exploatează sinergiile și fac schimb de bune practici și de lecții învățate, atât între ele, cât și cu alte părți interesate, pentru a promova transparența, integritatea, responsabilitatea și participarea părților interesate, în sprijinul democrației și al creșterii favorabile incluziunii”.
Recomandarea Consiliului OCDE privind Guvernarea Deschisă, adoptată de membrii OCDE în anul 2017 ca prim și unic instrument juridic recunoscut la nivel internațional în acest domeniu, conține zece prevederi privind orientarea țărilor în demersul lor de a avea guverne mai transparente, mai responsabile și mai participative. România a aderat la Recomandarea privind Guvernarea Deschisă în data de 23 iunie 2020, la inițiativa Secretariatului General al Guvernului[2].
Prin intermediul acestui instrument juridic internațional, OCDE „recomandă ca statele aderente să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare strategii și inițiative dedicate guvernării deschise, de natură să promoveze principiile transparenței, integrității, responsabilizării și participării părților interesate la elaborarea și implementarea politicilor și serviciilor publice, într-o modalitate deschisă și incluzivă”.
Astfel, statele aderente trebuie să adopte măsuri la toate nivelurile administrației pentru a implementa politici publice în domeniul guvernării deschise, cu sprijinul factorilor politici și în colaborare cu părțile interesate. Realizarea unui cadru juridic solid aferent guvernării deschise trebuie să fie susținută de mecanisme de monitorizare și de îndrumări adresate funcționarilor publici responsabili de implementarea respectivelor norme. Dincolo de aceste aspecte, Recomandarea OCDE încurajează promovarea unei culturi a guvernării deschise la nivelul societății civile pentru ca cetățenii să contribuie activ la deciziile administrației.
Toate aceste eforturi realizate de guverne, trebuie să fie asigurate prin mecanisme de coordonare incluzive care să permită comunicarea informațiilor către toate mediile sociale. Mai mult, guvernele sunt încurajate să facă demersuri suplimentare pentru ca acțiunile acestora să creeze impact și la nivelul minorităților și grupurilor vulnerabile sau marginalizate.
Pentru ca astfel de măsuri să aibă succes, este necesară promovarea unor modalități inovatoare de implicare a părților interesate pentru a genera împreună idei și soluții care să sprijine realizarea obiectivelor, strategiilor și inițiativelor de guvernare deschisă.
II. CADRUL LEGAL
În România, fundamentul guvernării deschise rezidă în drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituția României din 1991, revizuită în 2003, cum ar fi: art. 30 Libertatea de exprimare, art. 31 Dreptul la informație, art. 39 Libertatea întrunirilor, art. 40 Dreptul de asociere și art. 51 Dreptul de petiționare[3]. Acestea au oferit cadrul constituțional adecvat pentru ca inițiativele legislative ale Parlamentului sau politicile publice inițiate de Guvern să instituie ulterior mecanisme de punere în aplicare și de monitorizare a respectării acestora, pentru a nu restrânge sau afecta libertățile civile.
Astfel, pe baza acestor drepturi și libertăți fundamentale, Parlamentul și Guvernul României au creat legi și politici publice care urmăresc deschiderea guvernamentală față de cetățeni și societatea civilă de mai bine de două decenii. Adoptarea primelor legi privind accesul la informație în 2001 (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public[4]) și participarea publică în luarea deciziilor încă din 2003 (Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică[5]) sunt mărturie în acest sens.
Deschiderea guvernamentală a cunoscut un impuls suplimentar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 și la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership/OGP) în 2011. După această etapă, un număr tot mai mare de inițiative menite să încurajeze implicarea cetățenilor și părților interesate în procesul de luare a deciziilor guvernamentale și pentru a contribui la modelarea acestora au fost inițiate și implementate la toate nivelurile administrației publice.
III. PARTENERIATUL PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ (OPEN GOVERNMENT PARTNERSHIP/OGP)
III. 1. Aderarea la OGP
Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă este un acord internațional ce vizează angajarea guvernelor în promovarea transparenței, combaterea corupției și utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare și dialogul cu cetățenii. Inițiativa a fost lansată oficial de președinții Statelor Unite ale Americii și Braziliei, la 20 septembrie 2011, în marja Adunării Generale ONU. Ulterior, 8 state (SUA, Brazilia, Indonezia, Mexic, Norvegia, Filipine, Africa de Sud și Marea Britanie) au semnat Declarația pentru o Guvernare Deschisă și au prezentat planurile naționale de acțiune în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.
Ulterior înființării, SUA au încurajat România să adere la OGP, considerându-se că țara noastră poate să aibă un rol important în promovarea acestei inițiative. La două luni de la lansarea inițiativei internaționale, în data de 6 septembrie 2011, Guvernul României a transmis Guvernului SUA declarația de intenție pentru aderarea la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă[6].
Încă de la acel moment, obiectivele Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă se aflau într-o strânsă legătură de complementaritate cu cele statuate în Strategia Națională Anticorupție[7] în vigoare la momentul respectiv (SNA 2012-2015). Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale SNA. În prezent, 75 de țări și 150 de jurisdicții locale sunt membre OGP și și-au asumat angajamentul de creștere a transparenței și responsabilității.
Conducerea OGP la nivel internațional este asigurată prin intermediul unui Comitet Director (Steering Committee), ales prin vot al membrilor OGP pentru un mandat de trei ani, alcătuit din 22 de membri (11 reprezentanți ai guvernelor naționale și 11 reprezentanți ai societății civile). Guvernul României a fost membru al Steering Committee, timp de două mandate, în perioada 2015-2021[8].
III. 2. Implementarea – Planurile Naționale de Acțiune (PNA)
La scurt timp de la lansarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, Guvernul României și-a manifestat adeziunea față de valorile promovate în cadrul acestei inițiative, exprimându-și intenția, prin scrisoarea adresată de ministrul român al afacerilor externe omologului său american, de a deveni parte la unul dintre cele mai importante instrumente care vizează promovarea transparenței guvernamentale la nivel global, creșterea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii pentru creșterea eficienței guvernamentale și combaterea corupției.
Astfel, primul Plan Național de Acțiune[9] pentru implementarea angajamentelor asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă a fost elaborat de SGG și Ministerul Justiției în anul 2012, cu o perioada de aplicabilitate de 2 ani. Inițial, monitorizarea implementării planului a fost realizată prin intermediul Secretariatului tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiției.
Ulterior, începând cu anul 2013, responsabilitatea coordonării și monitorizării Planului național de acțiune pentru implementarea angajamentelor asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă a fost transferată la centrul Guvernului, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Planurile Naționale de Acțiune OGP România agregă angajamentele asumate de ministere și autoritățile subordonate acestora prin intermediul cărora își propun să implementeze reforme în domeniile subsumate guvernării deschise (digitalizare, transparență, consultare publică, integritate etc.). Acestea se aprobă prin Memorandum la nivelul Guvernului, la inițiativa Secretariatului General al Guvernului și cu avizul ministerelor implicate. Fiecare angajament cuprins în PNA este implementat de instituția responsabilă în colaborarea cu societatea civilă pe tot ciclul de implementare al acestuia. Fiecare Plan, cât și angajamentele asumate în cadrul acestor planuri, au ca termen de implementare 2 ani de la data aprobării în cadrul guvernului. La fiecare 6 luni de la aprobarea PNA, SGG realizează monitorizarea implementării angajamentelor pentru a evalua stadiul și pentru a interveni pentru depășirea blocajelor întâmpinate.
Până în prezent, Guvernul României a elaborat și implementat 6 planuri naționale de acțiune bianuale, numărând în total peste 80 de angajamente asumate de ministere, instituții și autorități publice centrale. Acestea au fost elaborate și implementate în colaborare cu peste 60 de organizațiile neguvernamentale.
Unele dintre cele mai de succes angajamente implementate pot fi considerate:
- Portalul www.legislatie.just.ro – implementat în cadrul PNA 2014-2016 de Ministerul Justiției. Acesta reprezintă un portal guvernamental care permite accesul liber și gratuit al cetățenilor la legislația națională actualizată și consolidată;
- Portalul www.data.gov.ro Date deschise – angajament ce reflectă dezvoltarea inițiativei naționale de deschidere a datelor guvernamentale.
- Guvernarea deschisă la nivel local – implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – sesiuni de informare privind guvernarea deschisă la nivel local.
III. 3. Monitorizare și evaluare – Comitetul Național de Coordonare OGP
În prezent, conform dispozițiilor art. 4, alin. (2) din H.G. nr. 137/2020, cu modificările și completările ulterioare, Secretariatul General al Guvernului „coordonează realizarea și implementarea Parteneriatului pentru o guvernare deschisă – Open Government Partnership, fiind punct național de contact pentru acesta”[10].
Urmând standardele Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în materia coordonării implementării planurilor de acțiune, România a instituit prin Memorandum, ca for consultativ, Comitetul Național de Coordonare[11], care are rolul de a coordona implementarea acțiunilor vizând realizarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România[12].
Comitetul este format, conform standardelor OGP, dintr-un număr egal de reprezentanți ai autorităților administrației publice și ai societății civile.
III. 4. Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă la nivel local (OGP Local)
Ca rezultat al eforturilor de la nivelul societății civile și instituțiilor de promovare a principiilor OGP și ale guvernării deschise la nivel local, în prezent România are și două orașe membre în Programul OGP Local: municipiul Iași și municipiul Timișoara.
Programul OGP Local al OGP are în acest moment 150 de membri și se aliniază viziunii Parteneriatului privind îmbunătățirea proceselor de guvernare și a serviciilor publice centrate pe cetățean. Administrațiile locale participante urmează un proces similar cu cel destinat statelor.
Municipiul Iași a adoptat primul său Plan Local de Acțiune 2020-2021 (3 măsuri de guvernare deschisă), realizat de primărie în colaborare cu societatea civilă. Municipiul Timișoara a elaborat și adoptat Planul de Acțiune Local 2022-2024, ce include angajamente legate de participarea cetățenilor, datele deschise, bugetarea participativă și consolidarea capacității în ceea ce privește guvernarea deschisă.
Secretariatul General al Guvernului, ca instituție coordonatoare OGP, menține un dialog constant cu reprezentanții de la nivel local implicați în cele două Planuri de Acțiune Locale.
IV. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE INTERMEDIARE
Coordonată de o instituție guvernamentală cheie în primii ani (Cancelaria Prim-Ministrului), tema guvernării deschise a căpătat o mai mare vizibilitate când, în portofoliul guvernamental, România a desemnat un ministru delegat pentru dialog social în 2012.
Mai mult, din 2015 până în 2018, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (ulterior Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social) a funcționat în arcul guvernamental național ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în scopul constituirii și promovării unui cadru riguros de consultări publice cu societatea civilă.
V. RESPONSABILITĂȚILE PRINCIPALE ALE SECRETARIATULUI GENERAL AL GUVERNULUI ÎN MATERIA GUVERNĂRII DESCHISE
Odată cu desființarea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, prin O.U.G. nr. 1/2018[13], începând cu anul 2018, Secretariatul General al Guvernului a preluat atribuțiile acestuia în ceea ce privește elaborarea și implementarea politicii în domeniile guvernării deschise, transparenței și accesului la informații de interes public, consultării publice și creșterii capacității operaționale a asociațiilor și fundațiilor (prin H.G. nr. 21/2017[14]). Astfel, dincolo de componenta coordonării Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, Secretariatul General al Guvernului și-a consolidat sfera competențelor în materia guvernării deschise prin dobândirea de atribuții suplimentare care urmăresc evaluarea și îmbunătățirea cadrului normativ cu privire la liberul acces la informații de interes public, transparență decizională, relația cu societatea civilă.
V.1. În privința liberului acces la informațiile de interes public, Secretariatul General al Guvernului monitorizează și evaluează aplicarea de către autoritățile și instituțiile publice a dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public în administrația publică și elaborează sinteze cu privire la rapoartele anuale referitoare la implementarea de către administrația publică centrală a legislației privind liberul acces la informații de interes public, oferind recomandări de îmbunătățire a legislației și a practicilor în domeniu.
Secretariatul General al Guvernului a realizat demersurile necesare pentru includerea atât în cuprinsul Strategiei Naționale Anticorupție 2021 – 2025, cât și în normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 a unui standard general de publicare a informațiilor de interes public din oficiu.
Procesul anual de monitorizare a respectării standardului vizează un număr de 582 de website-uri de instituții publice de la nivel național, după cum urmează: 21 de ministere (inclusiv SGG); 126 de instituții, autorități și agenții ale administrației publice centrale subordonate sau aflate în coordonarea ministerelor; 27 de autorități și instituții centrale autonome; 42 de instituții ale prefectului; 41 de consilii județene; 325 de primării de municipii și orașe de la nivel național (inclusiv Primăria Municipiului București și primăriile celor 6 sectoare). Secretariatul General al Guvernului verifică conformarea website-urilor instituționale față de un număr de 25 de indicatori extrași din cuprinsul standardului anterior amintit, cuantificând gradul de conformare față de cerințele legale. După încheierea fiecărei runde de monitorizare, Secretariatul General al Guvernului notifică instituțiile vizate în legătură cu gradul de conformare obținut și oferă suportul tehnic necesar responsabililor de la nivelul acestor instituții pentru remedierea deficiențelor constatate.
Secretariatul General al Guvernului realizează anual o sinteză referitoare la implementarea de către autoritățile administrației publice centrale și locale a legislației privind liberul acces la informațiile de interes public.
Rezultatele complete ale procesului de monitorizare și sintezele elaborate pentru evaluarea aplicării legii sunt publice și pot fi accesate pe website-ul SGG[15].
V.2. În privința transparenței decizionale, Secretariatul General al Guvernului realizează anual, pe baza rapoartelor elaborate de autoritățile și instituțiile publice, sinteza referitoare la implementarea de către autoritățile administrației publice centrale și locale a legislației privind transparența decizională. Țelul acesteia este reprezentat de monitorizarea și evaluarea respectării prevederilor legale în vigoare în acest domeniu, analizarea exemplelor de bună-practică, deficiențele constatate în practică de către responsabilii de aplicare a legii, precum și furnizarea de expertiză și consultanță pentru a îmbunătăți practicile, dar și pentru a identifica oportunități de armonizare legislativă.
V.3. Secretariatul General al Guvernului elaborează încă din anul 2018 evidența unică a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică, întrucât nu există un mecanism de monitorizare care să ateste îndeplinirea obligațiilor impuse prin lege acestor entități, în urma dobândirii statutului de utilitate publică. Scopul realizării evidenței unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică este creșterea gradului de transparență a alocărilor bugetare, servind îmbunătățirii managementului resurselor bugetare și posibilității monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice.
Toate aceste informații sunt publice și pot fi accesate pe pagina de internet a SGG[16].
V.4. Acțiuni realizate pentru dezvoltarea parteneriatelor dintre organizațiile neguvernamentale și autoritățile publice locale
Dincolo de demersurile corelate aplicării și evaluării legislației cadru, Secretariatul General al Guvernului a întreprins și acțiuni de stimulare a parteneriatului dintre administrația publică locală și organizațiile neguvernamentale. Un exemplu specific este organizarea celor trei ediții ale proiectului Promotorii Voluntariatului, în perioada 2020-2022. Obiectivul general al acestui proiect a fost acela de a încuraja parteneriatul dintre autoritățile publice locale și ONG-urile din domeniul voluntariatului pentru realizarea de activități în beneficiul comunităților locale.
De asemenea, în perioada 2022-2023, Secretariatul General al Guvernului a realizat activitățile necesare pentru implementarea Etichetei Europene pentru Excelență în Guvernare (ELoGE) în România, în parteneriat cu Consiliul Europei.
ELoGE reprezintă un premiu acordat de Consiliul Europei autorităților administrației publice locale, în baza unei analize făcute printr-un mecanism european și internațional de evaluare cu privire la calitatea guvernării locale și reprezintă o modalitate de certificare, de apreciere și de recunoaștere a acelor autorități publice locale a căror activitate se desfășoară la standarde internaționale.
Obiectul acestui program a constat în analiza modului în care sunt implementate în practică de către autoritățile publice locale cele 12 principii ale bunei guvernări, stabilite de Consiliul Europei: Participarea cetățenilor, desfășurarea corectă a alegerilor și reprezentarea; Receptivitate; Eficiență și eficacitate; Deschidere și transparență; Stat de drept; Comportament etic; Capacitate și competență; Inovare și deschidere către noutate; Dezvoltare durabilă și orientare pe termen lung; Management financiar solid; Drepturile omului, diversitatea culturală și coeziunea socială; Responsabilitate. Astfel, 30 de autorități ale administrației publice locale au fost declarate eligibile pentru acordarea acestei recunoașteri a calității activității lor, la standarde europene și internaționale, ca urmare a aplicării benchmark-ului constituit dintr-o serie de indicatori care au fost punctați atât de autorități, cât și de aleșii locali și, mai ales, de cetățeni.
VI. CONTRIBUȚIA SECRETARIATULUI GENERAL AL GUVERNULUI ÎN PROCESUL DE ADERARE LA ORGANIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ (OCDE)
Ținând cont de asumarea aderării la OCDE ca obiectiv strategic național, Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul pentru Guvernare Deschisă, a realizat demersurile necesare alinierii României la standardele internaționale în materia guvernării deschise, raportat la cele 10 prevederi ale recomandării OCDE privind guvernarea deschisă din anul 2017.
În acest sens, prin implementarea a două proiecte distincte, dar convergente („Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României”, finanțat prin fonduri norvegiene și „Îmbunătățirea coerenței, transparenței și coordonării politicilor la centrul guvernului din România”, finanțat prin Instrumentul de sprijin tehnic (IST) al Comisiei Europene), Secretariatul General al Guvernului a colaborat cu OCDE pentru realizarea a două rapoarte fundamentale pentru viitoare demersuri din domeniul guvernării deschise de la nivel național, lansate în iulie 2023, după cum urmează: Open Government Review of Romania[17] și Civic Space Country Review of Romania[18] (sinteza celor două rapoarte este anexată prezentei). Totodată, a fost elaborată și o sinteză a celor două rapoarte, pentru ca informația expusă să fie mai ușor accesibilă oricărei persoane interesate, denumită „Consolidarea democrației prin capacitarea cetățenilor: Perspective privind guvernarea deschisă și spațiul civic în România”[19].
Aceste rapoarte oferă o imagine a stării de fapt din România referitoare la domeniul guvernării deschise, protecția libertăților civice, a libertății presei, rolul organizațiilor societății civile și participarea cetățenilor în procesul decizional, conținând, de asemenea, o serie de recomandări a căror implementare va genera alinierea statului român la standardele OCDE în domeniu.
Printre principalele recomandări oferite de OCDE prin intermediul celor două rapoarte se numără: elaborarea primei strategii pentru guvernare deschisă în România, înființarea unor compartimente dedicate guvernării deschise înființate la nivelul fiecărei instituții publice în parte, crearea unui portal integrat dedicat guvernării deschise, sprijinirea cetățenilor pentru a înțelege mai bine deciziile și activitățile guvernamentale prin publicarea proactivă a informațiilor, îmbunătățirea punerii în aplicare a Legii nr. 544/2001, îmbunătățirea standardelor și a procedurilor de implicare a cetățenilor și a părților interesate, îmbunătățirea standardelor și procedurilor de implicare a cetățenilor și ONG-urilor, consolidarea libertății presei și a pluralismului mediatic.
VII. INIȚIEREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL GUVERNĂRII DESCHISE PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
Secretariatului General al Guvernului implementează, în calitate de coordonator de reforme/investiții, prin Serviciul pentru Guvernare Deschisă, Jalonul nr. 406 „800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile au urmat cursuri de formare pentru a spori capacitatea administrativă și gradul de digitalizare a structurilor lor” și Ținta nr. 407 „Procesul de consultare publică și de implicare a părților interesate s-a îmbunătățit prin creșterea cu 20% a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice și al implicării părților interesate la nivel central”, prevăzută în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență[20].
VII.1. Organizarea de cursuri de formare pentru reprezentanții societății civile (Jalon nr. 406)
Reforma se adresează direct partenerilor sociali și societății civile active, care vor beneficia de abordarea coordonată a politicilor publice deschise, transparente și participative, având ca rezultat construirea unei cetățenii active și a unei relații de încredere cu statul. Reprezentanții partenerilor sociali vor beneficia de sesiuni de formare profesională în vederea creșterii capacității administrative și a gradului de digitalizare a structurilor acestora.
Grupul țintă este format din 800 de persoane din cadrul următoarelor categorii de partenerii sociali: asociații, fundații, federații, sindicate și patronate.
VII.2. Abordarea strategică a guvernării deschise (Ținta nr. 407)
Având în vederea recomandările OCDE, Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul PNRR, va elabora prima strategie pentru guvernare deschisă în România, care va contribui la creșterea impactului inițiativelor guvernamentale în domeniul guvernării deschise, având rolul de a seta obiective, resurse și responsabilități specifice.
Fiind un document al cărui obiectiv este îmbunătățirea cadrului de colaborare a instituțiilor publice cu cetățenii, este important ca elaborarea strategiei să fie realizată într-o manieră incluzivă și transparentă, prin utilizarea unor mecanisme de consultare dincolo de cele minimal stabilite de lege fiind organizate preconsultări publice și grupuri de lucru la nivel regional pentru colectarea de propuneri de obiective și tematici care să fie preluate în strategie. Aceste preconsultări au reunit participanți din diverse medii sociale și instituționale, oferind o imagine cuprinzătoare a preocupărilor și așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește transparența și implicarea în procesele guvernamentale.
Un alt obiectiv a fost reprezentat de crearea unui cadru de lucru comun și a unei platforme de colaborare pe termen lung între toți actorii implicați în promovarea guvernării deschise, în scopul asigurării monitorizării și evaluării continue a progresului și a impactului strategiei implementate.
De asemenea, prin implementarea Țintei nr. 407, Secretariatul General al Guvernului va dezvolta și o platformă IT/tablou de bord pentru monitorizarea calității proceselor de consultare publică și a implicării părților interesate, pe modelul unui instrument asemănător la nivelul OCDE.
Din punctul de vedere al utilizării instrumentelor digitale, se va realiza o versiune îmbunătățită a platformei E-Consultare, realizată inițial în anul 2016. Aceasta va reprezenta un punct unic la nivel național în care instituțiile publice centrale și locale vor afișa spre consultare publică proiectele de acte normative pe care le inițiază, permițând astfel oricăror persoane interesate să transmită sugestii și recomandări cu privire la conținutul acestora. De asemenea, viitoarea platformă E-Consultare va genera automat date statistice referitoare la gradul de implicare a cetățenilor în modelarea politicilor publice și va permite o monitorizare atentă a cerințelor de transparență pe care instituțiile sunt obligate să le respecte atunci când inițiază un act normativ.
În consolidarea tuturor acestor demersuri de regândire a metodelor prin care administrația va interacționa cu cetățenii, Secretariatul General al Guvernului va realiza, în perioada 2024-2026, cursuri de formare specializată pentru funcționarii publici din administrația publică centrală și locală pe teme corelative guvernării deschise și anume: accesul la informații de interes public și transparență decizională.
VIII. PRINCIPALELE CĂI DE ACȚIUNE
Principalele obiective ale Secretariatului General al Guvernului în ceea ce privește domeniul guvernării deschise rezidă în implementarea cu prioritate a recomandărilor OCDE pentru alinierea la standardele internaționale în materie și pentru a susține angajamentul Guvernului României de aderare la OCDE. În acest sens, cele două rapoarte lansate în anul 2023 servesc drept fundament pentru viitoarele acțiuni ale Guvernului României în materia guvernării deschise, fiind punctul de plecare pentru reformele planificate pe termen mediu și lung.
Întrucât există o sinergie între obiectivele finanțate prin PNRR și recomandările OCDE, Secretariatul General al Guvernului va acționa prioritar, în domeniul guvernării deschise, pentru:
– elaborarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă în România – un prim document strategic de planificare a inițiativelor de guvernare deschisă la nivel național.
– realizarea celor două platforme digitale necesare creșterii gradului de transparență instituțională și de monitorizare a calității consultărilor publice – E-Consultare și Tabloul de bord pentru monitorizarea calității proceselor de consultare publică și a implicării părților interesate.
– crearea unei culturi a guvernării deschise atât la nivelul administrației publice, cât și la nivelul societății civile.
– reclădirea încrederii între cetățeni și stat, stimulând implicarea ambelor părți și raportarea cu exigență la agenda reală a populației.
[1] Recomandarea Consiliului OCDE privind Guvernarea Deschisă: https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-0438, accesată la data de 23.05.2024.
[2] State aderente la Recomandarea Consiliului OCDE privind Guvernarea Deschisă https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-0438, accesat la data de 23.05.2024.
[3] Constituția României, revizuită și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
[4] Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001.
[5] Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013.
[6] Declarația de intenție privind aderarea României la OGP: https://www.opengovpartnership.org/documents/romania-letter-of-intent-to-join-ogp/, accesată la data de 23.05.2024.
[7] Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 27 martie 2012.
[8] Comunicatul Guvernului României: https://gov.ro/ro/stiri/romania-pentru-al-doilea-mandat-in-cadrul-comitetului-director-al-parteneriatului-pentru-guvernare-deschisa, accesat la data de 23.05.2024.
[9] Planurile Naționale de Acțiune pentru implementarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România, din perioada 2012-2024: https://ogp.gov.ro/nou/planul-national/, accesat la data de 23.05.2024.
[10] Hotărârea Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2020.
[11] OGP Local Romania : https://ogp.gov.ro/nou/ogp-local/, accesat la data de 23.05.2024
[12] Comitetul Național de Coordonare OGP Romania : https://ogp.gov.ro/nou/comitetul-national-de – coordonare / , accesat la data de 23.05.2024
[13] Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 95 din 31 ianuarie 2018.
[14] Hotărârea Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 58 din 20 ianuarie 2017, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 137/2020.
[15] Activitatea de monitorizare și evaluare realizată de Secretariatul General al Guvernului, https://sgg.gov.ro/1/transparenta-decizionala-monitorizare/, accesată la data de 23.05.2024.
[16] Evidența unică a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică: https://sgg.gov.ro/1/statut-de-utilitate-publica/, accesată la data de 23.05.2024.
[17] Open Government Review of Romania: https://www.oecd.org/governance/open-government/open-government-review-of-romania-ff20b2d4-en.htm, accesat la data de 23.05.2024.
[18] Civic Space Country Review of Romania: https://www.oecd.org/governance/civic-space-review-of-romania-f11191be-en.htm, accesat la data de 23.05.2024.
[19] Sinteza „Consolidarea democrației prin capacitarea cetățenilor: Perspective privind guvernarea deschisă și spațiul civic în România”: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/07/RO.pdf, accesată la data de 23.05.2024.
[20] Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): https://mfe.gov.ro/pnrr/, accesat la data de 23.05.2024.