Gradul de încredere al opiniei publice în actul de justiție

În studiul „Barometrul încrederii în instituții”, realizat de IRES, în 9-10 martie 2015, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcție bună, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcție greșită.

Majoritatea persoanelor intervievate, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulți oameni politici sunt acuzați de corupție, sunt condamnați sau arestați preventiv. Despre acest lucru tind să aibă o părere bună în proporție mai ridicată bărbații și respondenții cu studii superioare. În același timp, cumulativ, o proporție covârșitoare a respondenților, 95%, este de părere că, în România, corupția este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceștia cred că este puțin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.

Direcția Națională Anticorupție beneficiază de cea mai ridicată încredere din partea publicului

Toate instituțiile care activează în sistemul juridic din România beneficiază de nivele de  încredere mult superioare majorității instituțiilor din România.

În justiția din România, în general, au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respondenți, în timp ce o proporție mai ridicată – 56%, spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere. Bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în justiție în proporție semnificativ mai ridicată decât femeile, la fel persoanele cu studii superioare.

În tribunale au încredere multă sau foarte multă 37% dintre intervievați, în timp ce 57% au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în aceste instituții. Din nou, bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în aceste instituții în proporție mai ridicată decât femeile. Încrederea în judecătorii se prezintă foarte similar cu cea în tribunale – 37% au foarte multă sau multă încredere, iar 58% puțină sau foarte puțină.

În Ministerul Justiției, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievați, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în acest minister. Și în acest caz, bărbații tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituție în proporție mai ridicată decât femeile.

În Consiliul Superior al Magistraturii spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievați. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaților, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creșterea nivelului de educație. În curțile de apel au încredere tot 42% dintre participanții la studiu, bărbații în proporție ușor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare și cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.

Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanții la acest studiu, cu precădere din partea bărbaților, a persoanelor cu studii superioare și a celor din Transilvania și Banat sau Moldova.

Direcția Națională Anticorupție reușește performanța de a beneficia de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre intervievați. Aceste opinii se regăsesc în proporție mai ridicată în rândul bărbaților, precum și în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.

În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenți – 55%, proporția crescând la 61% în rândul bărbaților.

16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiție în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educați, cu atât proporția respondenților care răspund afirmativ la această întrebare crește. De asemenea, respondenții din regiunea de Sud a țării tind să facă acest lucru în proporție ușor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania și Banat.

Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzați sau inculpați, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiție – 52% – , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporții similare ale respondenților apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În același timp, 5% dintre aceștia nu știu ce răspuns să dea la această întrebare.

Într-un sondaj de opinie telefonic^[1] realizat în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare pentru România^[2] se constată că respondenții apreciază, în procent de 90%, că deficiențele din sistemul judiciar reprezintă, în continuare, o problemă importantă în România. De asemenea, în proporție de 34% dintre respondenți apreciază că deficiențele din sistemul judiciar s-au îmbunătățit, în timp ce 35% apreciază că acestea s-au înrăutățit. Pe de altă parte, 43 % dintre respondenți apreciază că situația se va îmbunătăți în următorii 5 ani, în timp ce doar 26 % consideră că situația se va înrăutăți.

Un alt studiu întocmit la finele anului precedent^[3], fără a se dedica în mod precis percepției publice asupra justiției, analizează, totuși, în concret, percepția publică asupra Direcției Naționale Anticorupție și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se constată că 61,2 % dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în Direcția Națională Anticorupție^[4], în timp ce pentru Înalta Curte de Casație și Justiție^[5] aceeași încredere se manifestă de 46,2 % dintre respondenți.

Informație extrasă din Raportul privind starea justiției pe anul 2015, publicat de CSM.

^[1] Flash eurobarometru reprezintă apeluri telefonice ad-hoc tematice realizate la solicitarea oricărui serviciu al Comisiei Europene și care permit Comisiei să obțină rezultate relativ rapide dacă este necesar și de a se concentra pe grupe țintă precise.

^[2] Disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_406_fact_ro_ro.pdf

^[3] Barometrul Adevărul despre România, noiembrie – decembrie 2015 întocmit de INSCOP Research, studiu disponibil la http://www.inscop.ro/decembrie-2015-incredere-institutii/

^[4] Procentul plasează DNA pe locul al IV-lea în clasamentul încrederii publice, după Pompieri, Armată și Jandarmerie.

^[5] Locul al IX-lea, după Pompieri, Armată, Jandarmerie, DNA, SRI, SIE, Poliția și Banca Națională a României