Fraudă prin cablu, acces neautorizat la un computer protejat, furt calificat de identitate, hărţuire cibernetică, împiedicarea înfăptuirii justiţiei. Contestație respinsă ca nefondată (L. nr. 302/2004, L. nr. 111/2008, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 820/2018

L. nr. 302/2004: art. 3, art. 5, art. 20 alin. (3), art. 18 – 35, art. 36 alin. (2), art. 58 alin. (1); L. nr. 111/2008: art. 17; NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

În cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, intrat în vigoare la data de 08 mai 2009.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că, Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.

Art. 1 din Tratat instituie obligația părților de a-și extrăda reciproc „persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare”, iar art. 2 alin. (1) din tratat prevede că:

„O infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. (…)”.

În respectiva cauză, potrivit solicitării autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii, din data de 8.08.2018, prin intermediul Ministerului Justiției, s-a transmis suplimentul la cererea de extrădare formulată de către autoritățile americane la data de 08.12.2016, prin care s-a solicitat extrădarea cetățeanului român A. în vederea cercetării sale pentru comiterea infracțiunilor de fraudă prin cablu, acces neautorizat la un computer protejat, furt calificat de identitate, hărțuiri prin sisteme informatice și împiedicarea înfăptuirii justiției.

Cererea inițială de extrădare a făcut obiectul Dosarului penal nr. x/59/2015, iar prin Decizia penală nr. 3025 din 04.03.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admisă contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, secția penală, împotriva sentinței penale nr. 40/PI/2016 a Curții de Apel Timișoara, aceasta fiind desființată cu consecința admiterii cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, în sensul că s-a dispus predarea temporară a persoanei solicitate A. pe perioada desfășurării procedurilor judiciare, dar nu mai mult de 18 luni.

Prin urmare, la data de 31.03.2016, A. a fost predat temporar autorităților americane, iar la 01.09.2016 acesta a fost condamnat la 52 luni închisoare (4 ani și 4 luni închisoare), urmat de un termen de supraveghere de 3 ani închisoare, fiind apoi returnat autorităților române la data de 17.10.2016, conform condițiilor stipulate în acordul de predare temporară încheiat între Ministerul Justiției român și autoritățile americane la data de 23.03.2016.

Se reține că prin rechizitoriu întocmit împotriva lui A. (nr. 1:14-cr-213), acesta a fost acuzat pentru comiterea următoarelor fapte împotriva Statelor Unite:

Capetele de acuzare 1-3: Fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 Secțiunea 1343 din Codul Statelor Unite. Pentru fiecare cap de acuzare de fraudă prin cablu legea prevede o pedeapsă de maximum 20 de ani închisoare;

Capetele de acuzare 4-6: Acces neautorizat la un computer protejat, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 Secțiunea 1030(a)(2)(C) din Codul Statelor Unite. Pentru fiecare cap de acuzare de acces neautorizat la un computer protejat, legea prevede o pedeapsă de maximum 5 ani închisoare;

Capătul de acuzare 7: Furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 Secțiunea 1028A(a)(l) din Codul Statelor Unite. Pentru fiecare cap de acuzare pentru furt calificat de identitate legea prevede o pedeapsă obligatorie de 2 ani închisoare;

Capătul de acuzare 8: Hărțuire cibernetică, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 Secțiunea 2261 A(2)(B) din Codul Statelor Unite. Pentru hărțuire cibernetică pedeapsa prevăzută de lege este de maximum 5 ani închisoare;

Capătul de acuzare 9: împiedicarea înfăptuirii justiției, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 Secțiunea 1519 din Codul Statelor Unite. Pentru împiedicarea înfăptuirii justiției, pedeapsa prevăzută de lege este de maximum 20 de ani închisoare.

În baza rechizitoriului, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Estic al statului Virginia a emis un mandat de arestare pentru numitul A.

În cauză, s-a reținut că, o investigație a Serviciului Secret al Statelor Unite, Biroului Federal de Investigații al Statelor Unite și Departamentului de Stat S.U.A, a arătat că în perioada cuprinsă între octombrie 2012 și ianuarie 2014, persoana extrădabilă A. a obținut acces neautorizat la conturile online a zeci de persoane de rang înalt din Statele Unite. Apoi persoana extrădabilă A. a făcut publice informații confidențiale și alte materiale aflate în proprietatea victimelor sale, inclusiv corespondență e-mail privată, informații medicale, financiare și fotografii personale. Printre victimele lui A. se află două rude a doi foști președinți S.U.A., un fost membru al Cabinetului S.U.A., un fost membru al Comitetului Șefilor de Stat Major S.U.A., un diplomat american, ofițeri militari în rezervă, autori și un consilier prezidențial. Apoi, el și-a deteriorat computerul și telefonul mobil în încercarea de a distruge dovezile.

La data de 25.05.2016, A. a pledat vinovat cu referire la infracțiunile reținute în sarcina sa conform capetelor de acuzare nr. 5 și 7 din rechizitoriu, iar la data de 01.09.2016, potrivit sentinței pronunțate, acesta a fost condamnat la o pedeapsă principală de 52 de luni închisoare, dispunându-se și sancțiunea financiară penală de 1.300 dolari.

În speță, autoritățile americane au solicitat extrădarea cetățeanului român A. în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința penală emisă la data de 01.09.2016 de către Tribunalul Districtual al Districtului de Est Virginia, secția Alexandria (Dosar penal nr. x), prin care persoana extrădabilă a fost condamnată la o pedeapsă de 52 de luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de acces neautorizat la un sistem informatic protejat cu încălcarea prevederilor cuprinse în Titlul 18, C. pen. al SUA, art. 1030 lit. a), alin. (2) pct. c și (c) (2) (B) și furt de identitate în formă calificată, cu încălcarea prevederilor cuprinse în Titlul 18, C. pen. al SUA, art. 1028 A lit. a), alin. (1).

În concret, obiectul procedurii de față vizează solicitarea de extrădare în vederea executării pedepsei dispuse de către autoritățile americane față de persoana extrădabilă A. prin hotărârea de condamnare din 01.09.2016.

Documentația în acest sens a fost înaintată pe cale electronică, de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și înregistrată la Ministerul Justiției la data de 8.08.2018.

Nota diplomatică elaborată de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, reprezentând cererea de extrădare (supliment), a fost înaintată pe cale electronică către Ambasada României la Washington la data de 10.08.2018, documentele anexă conținând și sigiliul Departamentului de Justiție. De asemenea, au fost atașate documentele prevăzute la art. 36 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În analiza condițiilor pentru extrădare prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată, Titlul II, cap. I, Secțiunea 1 (art. 18 – 35) și art. 1 – 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, Înalta Curte constată că, în mod corect prima instanță a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A., reținându-se că aceasta are cetățenia română, că raportat la dispozițiile art. 3 din Tratatul bilateral este îndeplinită condiția reciprocității prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, că între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la București la 10.09.2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15.05.2008, cererea de extrădare și documentația aferentă au fost transmise electronic de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii, fiind atașate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română, iar din datele deținute rezultă că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată.

În acest sens, a fost avut în vedere și examenul de regularitate internațională efectuat de Ministerul Justiției, în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, în raport de condițiile anterior menționate, Înalta Curte constată că, prin contestația de față, criticile apărării contestatorului persoană extrădabilă sunt neîntemeiate. Contrar susținerilor apărării, în cauză este îndeplinită condiția reciprocității, aspect ce a făcut obiectul atât examenului de regularitate internațională anterior menționat, dar și analizat judicios de către prima instanță care a răspuns criticii apărării în acest sens.

Deopotrivă, neîntemeiată este și critica apărării privind lipsa documentației în original, susținută și în fața instanței de fond, care, în mod corect a constatat că nota diplomatică ce reprezintă cererea de extrădare propriu-zisă a fost comunicată electronic, pe canale diplomatice și că, potrivit dispozițiilor art. 10 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, documentele care poartă certificarea sau sigiliul Ministerului Justiției din România sau Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii sau al ministerului ori departamentului responsabil pentru afaceri externe al statului solicitant, vor fi admise în procedura de extrădare în statul solicitat, fără o altă certificare, autentificare sau legalizare.

Mai mult chiar, nu poate fi primită această critică a apărării, în condițiile în care, în această fază procesuală, originalele documentației de extrădare au fost primite la dosarul Înaltei Curți.

În continuare, similar Curții de Apel Alba Iulia, instanța de control judiciar constată că nu pot fi primite nici motivele formulate în susținerea contestației de față, privind opoziția la extrădare și astfel, prin faptul că persoana extrădabilă A. se opune la extrădare, în opinia apărării, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune extrădarea, întrucât aceste argumente nu se încadrează în dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare.

În cauză, în raport de actele dosarului, nu au fost identificate motive obligatorii de refuz al extrădării prev. de art. 21 din Legea nr. 302/2004 și art. 4 – 5 din Tratat, respectiv motive opționale de refuz al extrădării prev. de art. 22 din Legea nr. 302/2004, art. 6 din Tratat.

De asemenea, sunt respectate și condițiile art. 2 din Tratat, în sensul că infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile sunt pedepsite conform legislației Statelor Unite ale Americii cu privarea de libertate pe o perioadă mai mare de un an, iar perioada care a rămas de executat este mai mare de 4 luni.

În fine, fără a reitera argumentele judicios prezentate de prima instanță, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile de extrădare privind pe persoana extrădabilă A. – condiții prevăzute de art. 18 – 35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/15.05.2008.

Prin urmare, hotărârea atacată este temeinică și legală, iar criticile contestatorului persoană extrădabilă neîntemeiate.

Întrucât persoana extrădabilă execută o pedeapsă de 7 ani închisoare în România, pedeapsă stabilită prin sentința penală nr. 1667 din 06.06.2014 a Tribunalului București, definitivă prin neapelare la data de 26.06.2014, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 3340 din 25.06.2014 de către Tribunalul București în Dosar nr. x/3/2014, în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și s-a dispus amânarea predării, până la data punerii în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea la termen a pedepsei menționate.

Totodată, s-a constatat că persoana extrădabilă nu a renunțat la regula specialității prevăzută de art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 61 din data de 10.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.