Fostul vicepremier, Sevil Shhaideh, a fost achitată în dosarul „Belina”

Deschidem Revista cu un nou cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter, care s-a produs, miercuri dimineață, în județul Gorj.

„Cutremurul s-a produs la 104 km SV de Sibiu, 108km NV de Craiova, 140km V de Pitesti, 163km SE de Timisoara, 180km S de Cluj-Napoca, 181km SE de Arad, 199km V de Brasov, 215km E de Belgrade, 219km E de Zemun, 227km V de Ploiesti”, scrie News.ro.

„Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis, marți, o analiză a datelor consemnate în zona Gorj, după cutremurele cu magnitudinea peste 5 înregistrate săptămâna trecută. Până la acel moment s-au produs 810 replici, 300 dintre acestea având magnitudinea cuprinsă între 1 și 1.5, iar alte 240 având magnitudinea cuprinsă între 1.5 și 2. 171 de cutremure s-au produs într-o singură zi, respectiv 17 februarie”, mai arată News.ro.

După recentele cutremure din Gorj și numărul foarte mare de replici ale acestora, presa scrie tot mai des despre ce ar trebui să facă autoritățile pentru a diminua efectele unui cutremur de proporții.

„România este una dintre țările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană”, spune Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa și Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, scrie Agerpres.

„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populație (65% din populația din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca și 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă și comunicații. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuție de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice. Cercetătorii și inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniți și posibil sute de mii de persoane fără locuință. România este una dintre țările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieți pierdute și zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 și cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a declarat pentru Agerpres expertul Allana Simpson.

În opinia sa, autoritățile locale și naționale trebuie să stabilească infrastructura și clădirile care sunt cele mai expuse riscului și să le acorde prioritate pentru consolidare.

„Investițiile în capacitatea de răspuns la situații de urgență și în clădiri sigure sunt un prim pas vital, pe lângă creșterea gradului de conștientizare în rândul opiniei publice. Banca Mondială are în prezent un portofoliu în România în cadrul căruia implementează trei proiecte cu agenții din subordinea Ministerului de Interne pentru a sprijini capacitatea de răspuns prin investiții în clădiri critice vulnerabile precum cele unde se acordă primul ajutor. (…) Ați văzut acum în Turcia cât de importante sunt modernizarea și consolidarea acestui tip de clădiri, în condițiile în care școlile care au fost construite în cadrul unui proiect implementat de Banca Mondială în zonele afectate de cutremur au fost neafectate și sunt utilizate acum ca adăposturi”, a explicat Allana Simpson, mai arată Agerpres.

„Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare”, s-a stabilit în ședința Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic care a avut loc, marți, la Palatul Victoria.

„Urmare a actualizării în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, de către unitățile de învățământ, a situației clădirilor aflate în risc seismic I, a rezultat faptul că 39 de clădiri aparținând unităților de învățământ sunt încadrate în categoria de risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt clădiri în care se desfășoară, în prezent, activități școlare, 15 având destinația săli de clasă sau laboratoare, restul având alte destinații (cămin, sală de sport). Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. În cadrul Comitetului interministerial s-a stabilit ca mâine, în ședința de guvern, să fie analizat, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență privind aprobarea acestui program guvernamental”, se arată într-un comunicat al Guvernului, scrie Agerpres.

„În cadrul întâlnirii, ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I și a menționat care dintre acestea sunt, în prezent, folosite”, mai notează Agerpres.

Sevil Shhaideh, fost ministru PSD al Dezvoltării și fost vicepremier, a fost achitată în dosarul „Belina”. Decizia este definitivă.

„Curtea de Apel București a menținut decizia de achitare aplicată în aprilie 2022 de Tribunalul București, fiind modificat doar temeiul în baza căruia a fost adoptată această decizie, respectiv dacă la tribunal a fost invocat art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege), la Curtea de Apel a fost aplicat art. 16 alin. 1 lit. a) Cpp (fapta nu există). Decizii definitive de achitare au primit și ceilalți inculpați din dosar: președintele CJ Teleorman, Adrian Ionuț Gâdea; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria și Rodica Gușă – asistent registrator la același birou. De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite față de aceștia”, scrie Cotidianul.

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunțat că, de la data de 1 iulie, nicio entitate care prestează un serviciu public nu mai are voie să ceară copii după acte emise de Statul român.

„Sunt două legi. Legea Tuță, de acum un an, și legea nouă pe 2023, legea mea, împreună cu George Tuță și alți câțiva colegi prin care noi am interzis copiile după acte oficiale. Prima lege le-a interzis doar la nivel central și, în mod normal, acum agenții, ministere de nivel național, central nu au voie să ceară copii după acte. Legea inițiată de mine le-a extins la toate nivelurile: nivelul local, nivelul companiilor de utilități, universități. Orice entitate care prestează un serviciu public, din 1 iulie, că acesta este termenul de implementare, nu are voie să ceară copii după acte emise de statul român, nu are voie să ne trimită la xerox-uri din incintă și, de asemenea, nu are voie să solicite dosar cu șină sau produse de papetărie”, a explicat ministrul Sebastian Burduja, scrie News.ro.

Seară liniștită!