210 views
Deschidem Revista cu un nou cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter, care s-a produs, miercuri dimineaţă, în judeţul Gorj.
„Cutremurul s-a produs la 104 km SV de Sibiu, 108km NV de Craiova, 140km V de Pitesti, 163km SE de Timisoara, 180km S de Cluj-Napoca, 181km SE de Arad, 199km V de Brasov, 215km E de Belgrade, 219km E de Zemun, 227km V de Ploiesti”, scrie News.ro.
„Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis, marţi, o analiză a datelor consemnate în zona Gorj, după cutremurele cu magnitudinea peste 5 înregistrate săptămâna trecută. Până la acel moment s-au produs 810 replici, 300 dintre acestea având magnitudinea cuprinsă între 1 şi 1.5, iar alte 240 având magnitudinea cuprinsă între 1.5 şi 2. 171 de cutremure s-au produs într-o singură zi, respectiv 17 februarie”, mai arată News.ro.
După recentele cutremure din Gorj şi numărul foarte mare de replici ale acestora, presa scrie tot mai des despre ce ar trebui să facă autorităţile pentru a diminua efectele unui cutremur de proporţii.
„România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană”, spune Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, scrie Agerpres.
„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice. Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă. România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a declarat pentru Agerpres expertul Allana Simpson.
În opinia sa, autorităţile locale şi naţionale trebuie să stabilească infrastructura şi clădirile care sunt cele mai expuse riscului şi să le acorde prioritate pentru consolidare.
„Investiţiile în capacitatea de răspuns la situaţii de urgenţă şi în clădiri sigure sunt un prim pas vital, pe lângă creşterea gradului de conştientizare în rândul opiniei publice. Banca Mondială are în prezent un portofoliu în România în cadrul căruia implementează trei proiecte cu agenţii din subordinea Ministerului de Interne pentru a sprijini capacitatea de răspuns prin investiţii în clădiri critice vulnerabile precum cele unde se acordă primul ajutor. (…) Aţi văzut acum în Turcia cât de importante sunt modernizarea şi consolidarea acestui tip de clădiri, în condiţiile în care şcolile care au fost construite în cadrul unui proiect implementat de Banca Mondială în zonele afectate de cutremur au fost neafectate şi sunt utilizate acum ca adăposturi”, a explicat Allana Simpson, mai arată Agerpres.
„Şcolile şi instituţiile de învăţământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare”, s-a stabilit în şedinţa Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic care a avut loc, marţi, la Palatul Victoria.
„Urmare a actualizării în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, de către unităţile de învăţământ, a situaţiei clădirilor aflate în risc seismic I, a rezultat faptul că 39 de clădiri aparţinând unităţilor de învăţământ sunt încadrate în categoria de risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt clădiri în care se desfăşoară, în prezent, activităţi şcolare, 15 având destinaţia săli de clasă sau laboratoare, restul având alte destinaţii (cămin, sală de sport). Şcolile şi instituţiile de învăţământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. În cadrul Comitetului interministerial s-a stabilit ca mâine, în şedinţa de guvern, să fie analizat, în primă lectură, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind aprobarea acestui program guvernamental”, se arată într-un comunicat al Guvernului, scrie Agerpres.
„În cadrul întâlnirii, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a prezentat lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I şi a menţionat care dintre acestea sunt, în prezent, folosite”, mai notează Agerpres.
Sevil Shhaideh, fost ministru PSD al Dezvoltării şi fost vicepremier, a fost achitată în dosarul „Belina”. Decizia este definitivă.
„Curtea de Apel București a menţinut decizia de achitare aplicată în aprilie 2022 de Tribunalul Bucureşti, fiind modificat doar temeiul în baza căruia a fost adoptată această decizie, respectiv dacă la tribunal a fost invocat art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege), la Curtea de Apel a fost aplicat art. 16 alin. 1 lit. a) Cpp (fapta nu există). Decizii definitive de achitare au primit şi ceilalţi inculpaţi din dosar: preşedintele CJ Teleorman, Adrian Ionuţ Gâdea; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria şi Rodica Guşă – asistent registrator la acelaşi birou. De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite faţă de aceştia”, scrie Cotidianul.
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunţat că, de la data de 1 iulie, nicio entitate care prestează un serviciu public nu mai are voie să ceară copii după acte emise de Statul român.
„Sunt două legi. Legea Tuţă, de acum un an, şi legea nouă pe 2023, legea mea, împreună cu George Tuţă şi alţi câţiva colegi prin care noi am interzis copiile după acte oficiale. Prima lege le-a interzis doar la nivel central şi, în mod normal, acum agenţii, ministere de nivel naţional, central nu au voie să ceară copii după acte. Legea iniţiată de mine le-a extins la toate nivelurile: nivelul local, nivelul companiilor de utilităţi, universităţi. Orice entitate care prestează un serviciu public, din 1 iulie, că acesta este termenul de implementare, nu are voie să ceară copii după acte emise de statul român, nu are voie să ne trimită la xerox-uri din incintă şi, de asemenea, nu are voie să solicite dosar cu şină sau produse de papetărie”, a explicat ministrul Sebastian Burduja, scrie News.ro.
Seară liniştită!
