155 views
Deschidem Revista din această seară cu protestele bugetarilor, care au debutat vineri când salariații guvernului au protestat faţă de măsurile de austeritate. Tot mai mulți bugetari anunță intrarea în grevă. Luni au fost proteste la mai multe sedii ANAF din țară, în București, Cluj, Mureș, Constanța, Vrancea, Ilfov, Arad, Giurgiu, Vâlcea, Iași și Sălaj, dar şi la Casa de Pensii, Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Agențiile de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS), AJOFM, CNSAS şi la Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP).
O reacție față de aceste proteste a venit din partea noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, care arată că în ultimii ani, în România, „bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente”, după cum relatează Adevărul.
„Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi”, a mai arătat ministrul Nazare într-o postare pe Facebook, mai scrie Adevărul.
Marţi, 1 iulie, vicepremierul Dragoş Anastasiu a fost invitat la Digi24, unde a discutat despre soluțiile găsite de guvern pentru a reduce deficitul bugetar.
Vicepremierul Dragoş Anastasiu spune că „în câteva zile vor fi definitivate discuţiile cu principalii finanţatori, iar aici se referă la Comisia Europeană şi agenţiile de rating, şi că va fi anunţat pachetul fiscal complet, pe care el însuşi l-a caracterizat ca pe o nouă «ordonanţă trenuleţ»”, scrie Adevărul.
„El(n.n.) a explicat şi care este planul noului guvern să recupereze cele 30 de miliarde de lei deficit bugetar: 10 miliarde din regândirea şi reprioritizarea investiţiilor, adică renunţarea la unele dintre ele, considerate nesemnificative, 10 miliarde lei din ‘ajustarea taxelor’, în fapt creşterea acestora, şi 10 miliarde de lei din reducerea de cheltuieli”, arată Adevărul.
„În ceea ce priveşte aşa-numitele cheltuieli «nesimţite», Dragoş Anastasiu afirmă că acestea sunt peste tot, nu doar la câteva instituţii care au fost menţionate deja de premierul Ilie Bolojan, şi că se intenţionează demararea unor controale serioase «peste tot unde vedem un abuz»”, mai notează Adevărul.
Una dintre măsurile vizate de noul Guvern pentru scăderea cheltuielilor din administrația publică este şi desființarea funcției de viceprimar în comunele care au mai puțin de 1.500 de locuitori şi restructurări în aceste UAT -uri.
„Vrem ca atunci când este vorba de o scădere a populaţiei într-o unitate administrativ-teritorială să nu se menţină acelaşi număr de angajaţi. Şi acest lucru să fie proporţional, evident şi invers valabil atunci când avem o creştere a populaţiei. Este vorba despre 18.390 de posturi din simularea noastră, care pot să dispară prin această formulă, dar încă o dată, cel mai important este criteriul profesional. Sunt UAT-uri la care numărul acesta de personal este un număr suficient şi profesionist şi sunt şi autorităţi locale unde, ca să spun aşa, unde «s-a sărit calul» şi acolo trebuie intervenit. De asemenea, la autorităţi mai mici, o să propunem desfinţarea funcţiei de viceprimar la UAT-urile sub 1.500 de locuitori”, a declarat ministrul Cseke Atila, scrie Libertatea.
„Doar în județele care au teritorii în zona Munților Apuseni se regăsesc 107 dintre comunele vizate de această măsură, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Foarte multe dintre acestea au sub 1.000 de locuitori, existând chiar și situații de comune care au mai puțin de 500 de oameni. Primarii acestor UAT-uri se opun măsurii drastice anunțate la nivelul Guvernului, susținând că au nevoie de viceprimari, iar desființarea acestor posturi nu ar ajuta, oricum, în mod decisiv, la scăderea deficitului”, mai notează Libertatea.
Tot despre banii statului este vorba şi într-o postare a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, în legătură cu primele acordate de diferite instituții, companii şi regii ale statului la pensionarea unor salariați, despre care scrie azi presa.
„Primele neruşinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituţională a României (CCR), acolo unde fiecărui judecător care îşi încheie mandatul i se pregăteşte un cadou de despărţire de 180.000 lei. Dacă pe cele pentru angajaţii de la Regia Naţională a Pădurilor am reuşit să le blocăm prin Ordonanţă de Urgenţă, în martie, mă aştept ca toate aceste peşcheşuri care sfidează bunul-simţ să dispară, nu doar cele de la CCR despre care se discută intens acum. Pentru că nimeni nu este mai presus de DREPTATE. Pare că unii au uitat că oamenii vor dreptate, mai ales când văd că legea şi-o face fiecare cum vrea. Şi pentru că niciun român nu trebuie să aibă soarta căţelului Samurache din fabula lui Grigore Alexandrescu, în care egalitatea e invocată pentru toţi, dar se dă «pe sărite»”, scrie Mircea Fechet, pe Facebook, notează News.ro.
„În opinia fostului ministru al Mediului, primele de pensionare sunt «profund imorale» pentru că «nu sunt condiţionate de rezultate, ci se acordă automat, doar pentru că o persoană a deţinut o anumită funcţie»”, mai scrie News.ro.
Marți, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu unanimitate de voturi, că Legea 243/2021, prin care erau modificate prevederile Legii 406/2001 privind drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului, este neconstituțională. Astfel fostul președinte Traian Băsescu îşi recuperează drepturile pierdute.
„Potrivit comunicatului oficial al CCR, legea modificatoare este contrară principiului legalității și caracterului legii, fiind apreciată ca având un efect retroactiv și lipsind de dispoziții tranzitorii necesare. Această decizie vine în urma unei sesizări făcute de Traian Băsescu în 2022, după ce i-au fost retrase, prin modificările aduse legii, mai multe privilegii, precum dreptul de folosință a unei vile de protocol din București și dispozitivul de protecție asigurat de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Curtea de Apel București a admis cererea lui Băsescu de sesizare a CCR privind neconstituționalitatea sintagmei care prevedea pierderea acestor drepturi în cazul în care foștii președinți aveau o decizie judecătorească definitivă privind colaborarea cu fosta Securitate”, relatează România liberă.
„Cu această decizie, Traian Băsescu își va recăpăta toate drepturile și beneficiile specifice fostului șef de stat, incluzând vila de protocol, indemnizația și protecția oferită de SPP”, mai scrie România liberă.
Şi tot marţi, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România privind numirea lui Mihai Busuioc judecător al CCR.
„Curtea Constituţională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, arată CCR în comunicatul official, scrie News.ro.
„CCR mai arată că, în esenţă, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reţinut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice şi, astfel, îndeplineşte condiţia reglementată de art.143 din Constituţie, referitoare la vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcţia de judecător la Curtea Constituţională”, mai notează News.ro.
Seară liniştită!
