Fostul comisar european Corina Crețu – noul președinte interimar al AMEPÎP

Exploatarea gazelor României din Marea Neagră, care ar putea contribui decisiv la asigurarea independenței energetice a țării noastre, este din nou pusă sub semnul întrebării. Organizația Greenpeace România anunță că atacă în instanță avizele emise de către Ministerul Culturii pentru proiectul Neptun Deep, reclamând că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice.

„Greenpeace România cheamă în judecată Ministerul Culturii, solicitând instanțelor suspendarea și anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic «CT-I-s-A-02561» situat în Platforma continentală a Mării Negre își pierde statutul de monument istoric. Greenpeace reclamă că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice. Organizația de mediu susține că proiectul Neptun Deep primește un tratament preferențial din partea instituțiilor române, amenințând patrimoniul cultural și dreptul românilor la un mediu curat și la sănătate”, a transmis, luni, Greenpeace, printr-un comunicat de presă, scrie News.ro.

„Întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată Sit arheologic subacvatic de importanță națională. Acest sit cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină și din epoca greacă. Zona afectată de proiectul Neptun Deep include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracție și transport de gaze naturale. Pe o suprafață de 7500 km 2, OMV Petrom si Romgaz vor împânzi Marea Neagră cu centre de foraj, sonde, manifolduri, risere, conducte de alimentare, platforme, cabluri etc.”, se mai arată în comunicatul de presă, mai notează News.ro.

„Greenpeace România precizează că a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, «pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră»”, mai scrie News.ro.

Fostul comisar european Corina Crețu a fost numită președinte interimar al unei agenții importante din structura guvernamentală.

„Corina Crețu a fost numită în funcția de președinte interimar al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice până la data numirii conducerii instituției ca urmare a derulării procesului de selecție, în condițiile legii, printr-o decizie a prim-ministrului Marcel Ciolacu. Decizia a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial”, relatează Agerpres.

Candidatul independent Mircea Geoană a făcut, luni, un apel la alegători să vină la vot, în număr mare, încă din primul tur și a atras atenția că acum se încearcă o finală prezidențială Ciolacu-Simion.

„Ceea ce vedem astăzi este o încercare de a duce în turul doi pe domnul Ciolacu și pe domnul Simion. Este un plan activ. A început cu decizia Curții, a continuat cu punerea, pe sprânceană, de oameni pe liste. Se discută despre folosirea metodei EBA de a mai da niște voturi pe ici, pe colo pentru că singura șansă a domnului Ciolacu este să meargă cu domnul Simion în turul doi și acolo ar câștiga. Ăsta este scenariul Iliescu-Vadim din 2000. Eu sunt convins că foștii mei colegi din PSD nu vor marșa pe un astfel de plan. Au muncit prea mult să devină un partid care să ajungă la guvernare, au prima șansă să câștige parlamentarele, au vocație de guvernare, dar în contextul acesta perspectiva unui Parlament național român cu un Simion în turul doi ar însemna un AUR la peste 20 la sută plus votul de victimizare pe care fosta candidată Șoșoacă îl va avea, o să avem un Parlament cu aceste forțe pro-Moscova și anti-occidentale. Asta înseamnă o dezechilibrare a ceea ce înseamnă echilibrul politic din România și traseul occidental al țării noastre (…)”, a susținut Mircea Geoană, notează News.ro.

Mircea Geoană s-a referit la PNL, spunând că acest partid este util pentru democrația României și că speră să obțină un scor bun la alegerile parlamentare.

„Vreau să fac un apel către votanții altor partide, sper să mă voteze pe mine. PNL este un partid important. PNL este util pentru democrația românească, să facă un scor la parlamentare, cât mai mare. Nu vreau să comentez șansele domnului Ciucă, nu este problema mea, cred că șansele sunt relativ modeste. Dar nu îmi este indiferent, ca cetățean și viitor președinte al României, dacă PNL are un scor mic sau rezonabil care să îi permită să rămână în jocul de eligibilitate pentru guvernare și în anii care vin. Și sper ca o declarație de independență a PNL față de Iohannis să vină cât mai repede cu putință. Pentru că, de fapt, asta îi trage în jos, asta îl face și pe domnul Ciucă să nu decoleze în sondaje”, a mai  declarat Geoană, scrie News.ro.

Elena Lasconi, candidatul USR  la președinție, s-a întâlnit, luni, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul discuțiilor fiind abordate aderarea României la Schengen și situația Republicii Moldova.

„I-am mulțumit Robertei Metsola pentru că este o prietenă onestă a României a cărei voce a susținut cu tărie aderarea țării noastre la Schengen, afirmând clar că noi ne-am îndeplinit toate criteriile tehnice necesare și că este nedrept să mai întârzie această recunoaștere. Știu că împărtășim aceeași convingere: integrarea României în Schengen nu este un pas simbolic, ci unul esențial pentru consolidarea Uniunii Europene. Ca președintă a USR și candidat la alegerile prezidențiale, consider că drumul nostru european este opțiunea corectă și firească pentru viitorul României”, precizează Lasconi, conform unui comunicat USR, scrie Agerpres.

„Am asigurat-o pe Roberta Metsola că voi lucra alături de domnia sa pentru ca România să aducă un plus de stabilitate și solidaritate în Europa. Împreună, vom găsi cele mai bune soluții pentru orice probleme ne-ar aduce viitorul. O Europă unită este o Europă puternică”, menționează Lasconi, mai notează Agerpres.

„Duminică, fără votul diasporei, rezultatele referendumului din Republica Moldova arătau dezolant: 54% în defavoarea parcursului european. După miezul nopții, președinta Maia Sandu a denunțat într-un briefing o «fraudă de dimensiuni fără precedent» comisă de grupările criminale conectate la Kremlin”, scrie Libertatea, citând Deutsche Welle.

„Rusia și coordonatorul grupului criminal organizat adăpostit de Kremlin, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în lipsă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru jaful bancar din 2014, au comis o singură greșeală tactică: partidele și candidații controlați de ei au îndemnat alegătorii pro-ruși să boicoteze referendumul pro-UE, adică să nu ia buletinul de vot pentru referendum, ci doar pe cel pentru alegerile prezidențiale. Aproximativ 82.000 de alegători au dat curs acestui îndemn al condamnatului adăpostit de Moscova. Dacă aceștia luau buletinele și votau «NU», nici diaspora nu ar mai fi putut salva referendumul, explică jurnalistul Vitalie Călugăreanu pe DW”, relatează Libertatea.

Trei regiuni din Republica Moldova au votat majoritar împotriva integrării țării în Uniunea Europeană, deși în ultimii ani au beneficiat zeci de milioane de euro, bani europeni pentru investiții în zonă.

„Deși au primit milioane de euro din partea Uniunii Europene, prin programul «EU4Moldova: Regiuni-cheie»,  pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, două regiuni din Republica Moldova s-au declarat majoritar împotriva aderării la blocul comunitar. Este vorba despre Ungheni și Cahul, unde populați a votat în procent de peste 50% NU la întrebarea referitoare la integrarea în UE”, scrie Adevărul, citând Jurnal.md.

„Astfel, în municipiul Ungheni, în timp ce doar 43,25% au răspuns «DA» la întrebarea dacă sunt de acord cu modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 56,75% , adică majoritatea, au votat «NU». De asemenea, la Cahul, 43,81% au spus «DA», iar 56,19% au spus «NU» în cadrul referendumului. Nu doar Ungheniul și Cahul au votat împotriva aderării la UE la referendumul de duminică, ci și Găgăuzia, și ea beneficiară de fonduri europene. Aici 95% din populația a votat «NU»”, mai scrie Adevărul.

Seară liniștită!