263 views
Exploatarea gazelor României din Marea Neagră, care ar putea contribui decisiv la asigurarea independenței energetice a țării noastre, este din nou pusă sub semnul întrebării. Organizația Greenpeace România anunță că atacă în instanță avizele emise de către Ministerul Culturii pentru proiectul Neptun Deep, reclamând că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice.
„Greenpeace România cheamă în judecată Ministerul Culturii, solicitând instanţelor suspendarea şi anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic «CT-I-s-A-02561» situat în Platforma continentală a Mării Negre îşi pierde statutul de monument istoric. Greenpeace reclamă că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice. Organizaţia de mediu susţine că proiectul Neptun Deep primeşte un tratament preferenţial din partea instituţiilor române, ameninţând patrimoniul cultural şi dreptul românilor la un mediu curat şi la sănătate”, a transmis, luni, Greenpeace, printr-un comunicat de presă, scrie News.ro.
„Întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată Sit arheologic subacvatic de importanţă naţională. Acest sit cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină şi din epoca greacă. Zona afectată de proiectul Neptun Deep include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracţie şi transport de gaze naturale. Pe o suprafaţă de 7500 km 2, OMV Petrom si Romgaz vor împânzi Marea Neagră cu centre de foraj, sonde, manifolduri, risere, conducte de alimentare, platforme, cabluri etc.”, se mai arată în comunicatul de presă, mai notează News.ro.
„Greenpeace România precizează că a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, «pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră»”, mai scrie News.ro.
Fostul comisar european Corina Crețu a fost numită președinte interimar al unei agenții importante din structura guvernamentală.
„Corina Creţu a fost numită în funcţia de preşedinte interimar al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice până la data numirii conducerii instituţiei ca urmare a derulării procesului de selecţie, în condiţiile legii, printr-o decizie a prim-ministrului Marcel Ciolacu. Decizia a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial”, relatează Agerpres.
Candidatul independent Mircea Geoană a făcut, luni, un apel la alegători să vină la vot, în număr mare, încă din primul tur și a atras atenția că acum se încearcă o finală prezidențială Ciolacu-Simion.
„Ceea ce vedem astăzi este o încercare de a duce în turul doi pe domnul Ciolacu şi pe domnul Simion. Este un plan activ. A început cu decizia Curţii, a continuat cu punerea, pe sprânceană, de oameni pe liste. Se discută despre folosirea metodei EBA de a mai da nişte voturi pe ici, pe colo pentru că singura şansă a domnului Ciolacu este să meargă cu domnul Simion în turul doi şi acolo ar câştiga. Ăsta este scenariul Iliescu-Vadim din 2000. Eu sunt convins că foştii mei colegi din PSD nu vor marşa pe un astfel de plan. Au muncit prea mult să devină un partid care să ajungă la guvernare, au prima şansă să câştige parlamentarele, au vocaţie de guvernare, dar în contextul acesta perspectiva unui Parlament naţional român cu un Simion în turul doi ar însemna un AUR la peste 20 la sută plus votul de victimizare pe care fosta candidată Şoşoacă îl va avea, o să avem un Parlament cu aceste forţe pro-Moscova şi anti-occidentale. Asta înseamnă o dezechilibrare a ceea ce înseamnă echilibrul politic din România şi traseul occidental al ţării noastre (…)”, a susţinut Mircea Geoană, notează News.ro.
Mircea Geoană s-a referit la PNL, spunând că acest partid este util pentru democrația României şi că speră să obțină un scor bun la alegerile parlamentare.
„Vreau să fac un apel către votanţii altor partide, sper să mă voteze pe mine. PNL este un partid important. PNL este util pentru democraţia românească, să facă un scor la parlamentare, cât mai mare. Nu vreau să comentez şansele domnului Ciucă, nu este problema mea, cred că şansele sunt relativ modeste. Dar nu îmi este indiferent, ca cetăţean şi viitor preşedinte al României, dacă PNL are un scor mic sau rezonabil care să îi permită să rămână în jocul de eligibilitate pentru guvernare şi în anii care vin. Şi sper ca o declaraţie de independenţă a PNL faţă de Iohannis să vină cât mai repede cu putinţă. Pentru că, de fapt, asta îi trage în jos, asta îl face şi pe domnul Ciucă să nu decoleze în sondaje”, a mai declarat Geoană, scrie News.ro.
Elena Lasconi, candidatul USR la președinție, s-a întâlnit, luni, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul discuțiilor fiind abordate aderarea României la Schengen şi situația Republicii Moldova.
„I-am mulţumit Robertei Metsola pentru că este o prietenă onestă a României a cărei voce a susţinut cu tărie aderarea ţării noastre la Schengen, afirmând clar că noi ne-am îndeplinit toate criteriile tehnice necesare şi că este nedrept să mai întârzie această recunoaştere. Ştiu că împărtăşim aceeaşi convingere: integrarea României în Schengen nu este un pas simbolic, ci unul esenţial pentru consolidarea Uniunii Europene. Ca preşedintă a USR şi candidat la alegerile prezidenţiale, consider că drumul nostru european este opţiunea corectă şi firească pentru viitorul României”, precizează Lasconi, conform unui comunicat USR, scrie Agerpres.
„Am asigurat-o pe Roberta Metsola că voi lucra alături de domnia sa pentru ca România să aducă un plus de stabilitate şi solidaritate în Europa. Împreună, vom găsi cele mai bune soluţii pentru orice probleme ne-ar aduce viitorul. O Europă unită este o Europă puternică”, menţionează Lasconi, mai notează Agerpres.
„Duminică, fără votul diasporei, rezultatele referendumului din Republica Moldova arătau dezolant: 54% în defavoarea parcursului european. După miezul nopții, președinta Maia Sandu a denunțat într-un briefing o «fraudă de dimensiuni fără precedent» comisă de grupările criminale conectate la Kremlin”, scrie Libertatea, citând Deutsche Welle.
„Rusia și coordonatorul grupului criminal organizat adăpostit de Kremlin, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în lipsă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru jaful bancar din 2014, au comis o singură greșeală tactică: partidele și candidații controlați de ei au îndemnat alegătorii pro-ruși să boicoteze referendumul pro-UE, adică să nu ia buletinul de vot pentru referendum, ci doar pe cel pentru alegerile prezidențiale. Aproximativ 82.000 de alegători au dat curs acestui îndemn al condamnatului adăpostit de Moscova. Dacă aceștia luau buletinele și votau «NU», nici diaspora nu ar mai fi putut salva referendumul, explică jurnalistul Vitalie Călugăreanu pe DW”, relatează Libertatea.
Trei regiuni din Republica Moldova au votat majoritar împotriva integrării țării în Uniunea Europeană, deși în ultimii ani au beneficiat zeci de milioane de euro, bani europeni pentru investiții în zonă.
„Deşi au primit milioane de euro din partea Uniunii Europene, prin programul «EU4Moldova: Regiuni-cheie», pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai, două regiuni din Republica Moldova s-au declarat majoritar împotriva aderării la blocul comunitar. Este vorba despre Ungheni şi Cahul, unde populaţi a votat în procent de peste 50% NU la întrebarea referitoare la integrarea în UE”, scrie Adevărul, citând Jurnal.md.
„Astfel, în municipiul Ungheni, în timp ce doar 43,25% au răspuns «DA» la întrebarea dacă sunt de acord cu modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 56,75% , adică majoritatea, au votat «NU». De asemenea, la Cahul, 43,81% au spus «DA», iar 56,19% au spus «NU» în cadrul referendumului. Nu doar Ungheniul şi Cahul au votat împotriva aderării la UE la referendumul de duminică, ci şi Găgăuzia, și ea beneficiară de fonduri europene. Aici 95% din populaţia a votat «NU»”, mai scrie Adevărul.
Seară liniștită!
