Formularea cererii cu depăşirea termenului. Cerere de revizuire respinsă ca tardiv declarată (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 534/2019

NCPC: art. 103 alin. (1), art. 322 pct. 7, art. 324 alin. (1) pct. 1, art. 325, art. 377 alin. (2) pct. 4

Prin Decizia nr. 15/05.02.2010 a Camerei de Conturi a Municipiului București s-a dispus recuperarea prejudiciului cauzat bugetului Sector 4 București, prin efectuarea unor plăți nelegale în cuantum de 153.844 RON, reprezentând contravaloare aparatură electrocasnică achiziționată de Primăria Sectorului 4 București și repartizată cu titlu gratuit unor salariați din domeniul sănătății și învățământului, cu ocazia unor activități desfășurate în zilele de 1 și 8 martie 2008.

Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului, secția a IX-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2011, reclamantul Primarul Sectorului 4 București a solicitat obligarea pârâților E., F., A., B., D. și C. la plata sumei de 153.844 RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului local al Sectorului 4 prin efectuarea cheltuielilor fără prevederi bugetare și cu încălcarea Legii Finanțelor Publice nr. 273/2006, astfel cum s-a solicitat de către Curtea de Conturi.

Prin Sentința civilă nr. 2073/24.05.2011 Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competenta de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, pentru 4 dintre cei 6 parați inițiali, respectiv pentru A.. B., D. și C. cauza fiind înregistrată pe roiul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr. x/2011.

Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a reținut cauza spre soluționare, în Dosarul nr. x/2010, numai în ce privește pe pârâtele E. și F. (care aveau calitatea de funcționar public), pronunțând Sentința civilă nr. 3075/27.09.2011, prin care a respins acțiunea formulata de Primarul Sectorului 4, ca neîntemeiata, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă, prin nerecurare.

Revizuenții arată că, prin Sentința civilă nr. 1377/20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul Primarul Sectorului 4 în contradictoriu cu pârâții A., B., D. și C., instanța reținând că în sarcina pârâților nu a putut fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite.

Apelul declarat împotriva acestei sentințe de reclamantul Primarul Sectorului 4 a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 108A/05.02.2013 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, iar prin Decizia nr. 518/12.03.2014 a Curții de Apel București a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant, a fost casată decizia civilă atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecarea apelului Tribunalului București.

În rejudecarea apelului, prin Decizia civilă nr. 1302 din 23.09.2014, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant Primarul Sectorului 4 București și l-a obligat să plătească intimaților suma de 2.000 RON cheltuieli de judecată în apel.

Prin Decizia civilă nr. 807/R/08.09.2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis recursul formulat de recurentul-reclamant Primarului Sectorului 4 București împotriva Deciziei civile nr. 1302A/23.09.2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimații-pârâți A., B., D. și C.; a casat decizia recurată și a trimis cauza la Tribunalul București, pentru rejudecarea apelului.

Prin Decizia civilă nr. 982A/01/03/2016, Tribunalul București, secția IV civilă, a admis apelul declarat de Primarul Sectorului 4 și, pe fond, a admis acțiunea, obligând parații la plata, în solidar, către reclamant a sumei de 153.844 RON reprezentând despăgubiri.

Împotriva Deciziei nr. 982A/01/03/2016 a Tribunalului București, secția IV civilă au formulat recurs pârâții A., B., D. și C. care, prin Decizia nr. 142R/15.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel București a fost respins, ca nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, respectiv a Deciziei nr. 142R/15.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, revizuenții au formulat prezenta cerere de revizuire susținând că hotărârea supună revizuirii nu ține cont de Sentința nr. 3075/27.09.2011 a Tribunalului București existând, astfel, hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de grade deosebite, în aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate.

Consideră admisibilă cererea de revizuire, întrucât cele două litigii au privit aceleași părți, derivând din aceeași cauză și aceeași faptă, fiind înregistrată, inițial, o singură acțiune pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având același obiect și aceeași cauză, iar părțile fiind indicate ca pârâte în temeiul solidarității pasive, în baza cărora s-a înregistrat un prejudiciu unic, nediferențiat după fapte proprii sau după grade de culpă, prejudiciu apreciat ca nedivizibil între făptuitori.

Solicită, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. admiterea cererii de revizuire, schimbării în tot a Deciziei civile nr. 142/R/15.03.2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în sensul admiterii recursului și respingerii, pe fond, a cererii în pretenții, ca neîntemeiată.

În temeiul dispozițiilor art. 325 C. proc. civ., revizuenții au solicitat și suspendarea executării hotărârii supuse prezentei căi extraordinare de atac, până la soluționarea acesteia, motivat de faptul că împotriva acestora a fost declanșată procedura executării silite, deschisă de BEJ G. și H. la cererea intimatului.

Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2019, Înalta Curte a respins cererea revizuenților privind suspendarea executării Deciziei civile nr. 142/R/15.03.2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, motivat de faptul că, deși legal citați cu mențiunea achitării cauțiunii stabilite, potrivit art. 325 C. proc. civ., revizuenții nu și-au îndeplinit această obligație legală.

Intimatul Primarul Sectorului 4, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din 7.03.2019, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția tardivității și a inadmisibilității cererii de revizuire și, având în vedere prioritatea soluționării excepțiilor de procedură, va analiza preliminar excepția tardivității cererii de revizuire, pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Din cuprinsul cererii de revizuire, fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reține că hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii este Decizia civilă nr. 142/R pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, la data de 15 martie 2018.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 alin. (1) din C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Potrivit prevederilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțarea ultimei hotărâri

Legea sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

Termenul de o lună, reglementat de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În speță, din actele dosarului rezultă că termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ. a fost depășit, întrucât Decizia nr. 142/R a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a cărei revizuire se cere, a fost pronunțată în recurs la data de 15.03.2018, iar cererea de revizuire a fost expediată, către instanță, la data de 05.12.2018, conform datei poștei aplicată pe plicul de expediere, cu încălcarea termenului legal enunțat care s-a împlinit la data de 15 aprilie 2018, conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., ce stipulează: „Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare”.

Susținerea revizuenților referitoare la termenul de formulare a cererii de revizuire, care ar curge de la data când le-a fost comunicată decizia a cărei revizuire o solicită – și care, de altfel, nici nu evocă fondul, astfel cum prevede art. 322 alin. (1) C. proc. civ. – nu este întemeiată, având în vedere că, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2), termenul de revizuire este de o lună și se calculează de la pronunțarea ultimei hotărâri (fiind o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs) și nu de la comunicarea acesteia.

Or, pentru cererea de revizuire a unei hotărâri pronunțată de o instanță de recurs legiuitorul a prevăzut, în mod expres, prin dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la pronunțarea hotărârii. De altfel, Decizia civilă nr. 142/R din 15 martie 2018 a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca instanță de recurs, fiind irevocabilă, în sensul dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărâre care nu se comunică, întrucât dispozițiile procedurale nu instituie această obligativitate.

În speță, revizuenții nu s-au conformat prevederilor art. 324 alin. (1) C. proc. civ., deoarece au formulat cererea cu depășirea termenului de o lună prevăzut de textul menționat.

În consecință, având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca tardiv declarată.

Sursa informației: www.scj.ro.