Fonduri europene pentru studenţii defavorizaţi, doctoranzi şi cercetători

Deschidem Revista din această seară cu o veste tristă: academicianul Dinu C. Giurescu a murit ieri, la vârsta de 91 de ani, după o lungă și grea suferință.

Agerpres scrie astăzi despre viața și opera binecunoscutului istoric: „Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la București, într-o cunoscută familie de istorici, tatăl său fiind istoricul Constantin C. Giurescu. A urmat cursurile Colegiului «Sf. Sava», apoi cursurile Facultății de Istorie din București, luându-și licența în anul 1955 și apoi doctoratul în istorie, la aceeași facultate, în anul 1968. A fost muzeograf la Muzeul de Artă din București, secția «Artă veche românească» (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomației la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968). În perioada 1968-1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din București, titular al cursului de istoria civilizației europene, apoi, între 1988-1990, profesor invitat («visiting professor») în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A & M University, College Station, Texas, iar în perioada 1990-2011 este profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universității din București”.

Ministrul Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu, a transmis un mesaj de condoleanțe, consemnat azi de Agerpres. 

„În plin an de comemorări istorice, aflu cu adâncă durere trecerea în neființă a unui nume greu cât o întreagă bibliotecă: academicianul Dinu C. Giurescu ne-a părăsit, după o viață aproape la fel de lungă și plină ca cea a României unite. Viața istoricilor este deseori discretă, în umbra operei și cercetărilor lor. Însă, acest om nu a descoperit istoria așa cum fiecare dintre noi își găsește calea în viață, ci a primit-o de la ursitoare, sub privirile unui tată și ale unui bunic care au trăit doar prin și pentru două cuvinte: istoria românilor. Această moștenire a fost pentru el, timp de 91 ani, în primul rând o responsabilitate. A slujit-o cu fervoarea unui călugăr, cu rigoarea unui om de știință și cu pasiunea unui patriot. Și-a apărat poporul și drepturile acestuia cu fiecare cuvânt, chibzuit, dar ferm, pe care i-l permiteau cercetările științifice. A făcut-o cu strălucire și talent în ocaziile fastuoase, cu încăpățânare și credință în momentele întunecoase ale secolului trecut. A făcut-o zilnic, timp de o viață întreagă. Astăzi, pierdem încă un descendent al acestei ilustre dinastii de istorici. Ne rămân cărțile sale, adevărate cărămizi ale unei catedrale veșnic în construcție. În paginile lor vom afla întotdeauna de unde venim, ca să ne lămurim încotro putem și unde avem dreptul și datoria să ne îndreptăm”, a scris ministrul George Ivașcu, notează Agerpres.

Protocoalele dintre instituțiile centrale rămâne una dintre temele abordate de presă. Astfel, legalitatea condamnărilor făcute pe baza protocoalelor dintre SRI și instituțiile din justiție este pusă sub semnul întrebării de către ministrul justiției. Într-o emisiune la Antena 3, ministrul justiției, Tudorel Toader, a explicat că, dacă în urma verificărilor, se constată că semnatarii protocoalelor – adăugând la lege – s-au substituit legiuitorului, riscă să răspundă penal.

„«Mai există o direcție de abordare: dacă nu cumva semnatarii protocoalelor, adăugând la lege, s-au substituit legiuitorului, dacă nu s-a creat un conflict juridic de natură constituțională. Semnatarii unor autorități care au ocolit legiuitorul au adăugat la lege și, pe baza acelui protocol, să se fi urmărit penal, să se fi judecat. E doar un început desecretizarea, dar trebuie văzut dacă, în conținutul lor, protocoalele au adăugat la lege, au avut și au caracter nelegal, dacă pe baza acestei nelegalități s-a ajuns la condamnări nelegale și netemeinice», a declarat Tudorel Toader, ministrul justiției, la Antena 3”, scrie Cotidianul.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut public, ieri, protocolul încheiat în 2014 cu Centrul Național Cyberint, care funcționează în cadrul Serviciului Român de Informații.

„Protocolul încheiat între CSM și SRI are cinci capitole, iar obiectul documentului vizează: stabilirea condițiilor în care se face schimbul de informații între părți, modalitățile prin care acestea se transmit între părți, cadrul general de cooperare între cele două instituții, în scopul identificării, alertării și prevenirii consecințelor incidentelor de securitate, în care pot fi implicate serviciile informatice administrate de către CSM”, notează azi News.ro.

Fostul ministru de finanțe, Sebastian Vlădescu, este cercetat într-un dosar deschis de DNA.

„Președintele Klaus Iohannis, a transmis marți, ministrului justiției, cererea de urmărire penală a lui Sebastian Vlădescu, în calitate de fost ministru al finanțelor publice în perioada august 2005 – aprilie 2007, respectiv decembrie 2009 – septembrie 2010”, arată News.ro.

„În 18 aprilie, DNA a cerut sesizarea președintelui pentru încuviințarea urmăririi penale a fostului ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, acuzat de două infracțiuni de luare de mită, într-un dosar în care a început urmărirea penală și împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, dar și președinte al EximBank, și a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Infracțiunile de corupție au fost comise în legătură cu încheierea și derularea contractelor de reabilitare a liniei ferate București-Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare la o altă linie de cale ferată”, menționează News.ro. 

Închidem Revista cu o informație utilă anumitor categorii de student și doctoranzi.

„Ministerul Fondurilor Europene a lansat două noi apeluri de proiecte, de 155 milioane euro, finanțate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), prin care se acordă burse din fonduri europene studenților defavorizați, doctoranzilor și cercetătorilor post-doctorat”, se arată într-un comunicat de presă al instituției, remis Agerpres.

„Bursa Student antreprenor este o măsură care are drept obiectiv creșterea participării studenților din categorii vulnerabile la programe de studii de licență, eliminarea impedimentelor de integrare socio-profesională pe care le întâmpină în prezent studenții din mediul rural, cei din comunitățile dezavantajate economic, cei aparținând minorității rome, dar și persoanele cu dizabilități – studenți care au depășit vârsta de 24 ani. În cadrul proiectelor finanțate prin acest apel, se va acorda bursa Student antreprenor, în valoare de 300 lei lunar, timp de trei semestre de studii de licență”, notează Agerpres.

Seară frumoasă!