Florin Cîţu a demisionat de la conducerea PNL

Cetățenii din Ungaria și Serbia au fost chemați la acest sfârșit de săptămână la urne. În Ungaria, după numărarea a 94 la sută din voturi, alianța Fidesz-KDNP a lui Viktor Orban a câștigat alegerile cu peste 53 de procente, în timp ce coaliția de opoziție, formată din șase partide, aduna doar 35 de procente.

„Ne vom aminti această victorie până la sfârșitul vieții, pentru că a trebuit să luptăm cu un număr imens de adversari: aripa stângă locală, aripa stângă internațională, birocrați de la Bruxelles, toți banii și instituțiile imperiului Soros, media internațională și Președintele Ucrainei. Nu am avut niciodată atât de mulți adversari în același timp”, a spus Orban, potrivit cnn.com, citat de News.ro.

Orban a salutat separat „maghiarii de peste granițele Ungariei”.

„Maghiarilor din Ucraina Transcarpatică Viktor Orbán le-a transmis să reziste, să nu se teamă, patria-mamă se află alături de ei”, scrie News.ro.

„Nu am lăsat să se întoarcă trecutul plin de eșecuri, am apărat independența și libertatea Ungariei, am apărat pacea și securitatea Ungariei”, a declarat Viktor Orbán, mai scrie News.ro.

„Șeful Guvernului de la Budapesta a subliniat: nu am mai avut, niciodată, atât de mulți adversari. A enumerat, printre altele, «stânga internațională, de peste tot», «birocrații de la Bruxelles», «toți banii și toate organizațiile imperiului Soros», «mass-media internațională de tip mainstream», «și la final, chiar și Președintele Ucrainei»”, mai notează News.ro.

Sârbii au fost chemați, duminică, la urne să își aleagă Președintele, cei 250 de deputați, dar și mai multe consilii locale, între care și pe cel din Belgrad. Rezultatele oficiale ale alegerilor ar urma să fie date publicității luni seară.

„Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a revendicat, duminică, o victorie zdrobitoare la alegerile prezidențiale”, informează AFP, citată de News.ro.

„Aleksandar Vucic, în vârstă de 52 de ani, a declarat că Partidul Progresist Sârb al său a obținut aproape 44 la sută din voturi la legislative. «Suntem pe punctul de a forma un Guvern noi singuri, dar împreună cu partidul minorității maghiare avem mai multe decât suficiente voturi pentru a forma o majoritate», a explicat el”, mai notează News.ro.

Lituania este primul stat membru al Uniunii Europene care anunță că va refuza importurile de gaze din Rusia.

„De acum încolo, Lituania nu va mai consuma gaz rusesc toxic”, a declarat, duminică, premierul Lituaniei, Ingrida Šimonytė, notează CNN, citat de Cotidianul.

„UE s-a angajat să își reducă dependența de gazul rusesc cu 66% până la sfârșitul acestui an. Uniunea Europeană depinde de Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale. De asemenea, Rusia îi furnizează aproximativ 27% din importurile de petrol și 46% din importurile de cărbune. Luate împreună, aceste schimburi comerciale valorează zeci de miliarde de dolari pe an pentru Rusia”, mai arată Cotidianul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va ține un discurs prin conexiune video, în Parlamentul României, luni seară, la ora 19:00. Anunțul a fost făcut vineri de președintele Senatului, Florin Cîțu.

„Luni, la ora 19:00. Am vorbit cu premierul. Știți că în SUA am aranjat această convorbire. Va fi luni, la ora 19:00, în plenul comun”, a declarat Cîțu, la sediul central al PNL, scrie Libertatea.

Retragerea forțelor ruse din zona Kievului a scos la iveală crimele războiului, sute de morți pe străzi și gropi comune.

„Trupele ucrainene care au intrat în Bucha, oraș de la nord-vest de Kiev, au găsit case distruse, străzi blocate de tancuri și vehicule militare rusești arse și cadavre ale civililor despre care localnicii spun că au fost uciși fără să-i fi provocat pe soldații Moscovei”, relatează The Guardian, New York Times și Kyiv Independent, scrie Libertatea.

„«Toți acești oameni au fost împușcați», a declarat pentru AFP primarul din Bucha, Anatoly Fedoruk, adăugând că alte 280 de cadavre au fost îngropate în gropi comune din oraș. Într-o postare pe Twitter, unde au fost publicate imagini cu atrocitățile de la Bucha, Ministerul ucrainean al Apărării notează că aici este «Noua Srebrenica», o referire la masacrul din 1995 din timpul războiului bosniac”, mai notează Libertatea.

Florin Cîțu a anunțat, sâmbătă, că și-a prezentat demisia din funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL).

„Aș fi vrut să îmi prezint demisia în fața colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, așa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment am demisionat din funcția de președinte al Partidului Național Liberal”, a declarat Cîțu, scrie Agerpres.

„Întrebat dacă va demisiona și din funcția de președinte al Senatului, el a răspuns: «Acolo sunt alte discuții, vom vedea ce se va întâmpla și acolo»”, mai notează Agerpres.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat, sâmbătă, că intenționează să-și prezinte demisia din funcție.

„În zilele următoare, când voi avea posibilitatea să am o discuție cu domnul Nicolae Ciucă, aș vrea, în urma acestei discuții, să-mi înaintez demisia și din funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene având în vedere faptul că am plecat într-o echipă care, (…) ca orice echipă, se baza și pe încredere (…). Sunt convins că, la momentul ăsta, nu mai putem vorbi de acest gen de încredere și de coeziune de care e nevoie într-o echipă guvernamentală, așa că voi avea o discuție cu domnul prim-ministru și voi face acest gest”, a afirmat Vîlceanu, la sediul PNL, notează Agerpres.

„Gheorghe Flutur a anunțat că va deține funcția de președinte interimar al PNL, până la organizarea Congresului extraordinar al formațiunii, conform deciziei luate în unanimitate, duminică, de Biroul Politic al liberalilor. Totodată, Lucian Bode va deține funcția de secretar general interimar, conform unei decizii adoptate tot în unanimitate, de același for. Deciziile vin în contextul demisiei lui Florin Cîțu din funcția de președinte al PNL”, mai scrie Agerpres.

„Congresul extraordinar al PNL, pentru alegerea unui nou președinte al formațiunii, va avea loc pe 10 aprilie 2022”, a decis, duminică, Consiliul Național al liberalilor, notează Agerpres.

„Membrii Consiliului Național au fost de acord și cu toate celelalte propuneri referitoare la numărul de delegați, precum și la termenul pentru depunerea moțiunilor. Astfel, a fost menținută propunerea privind participarea unui număr de 1.300 de delegați, dintre care 617 delegați de drept și 683 delegați aleși. Termenul pentru depunerea moțiunilor va fi miercuri, 6 aprilie, ora 18:00, iar dezbaterile în cadrul comitetelor directoare județene vor trebui să aibă loc până vineri, ora 22:00. Un proiect de moțiune va fi acceptat dacă va avea susținerea a cel puțin zece hotărâri de comitete directoare județene”, mai arată Agerpres.

Seară liniștită!