Fișa informativă a Comisiei Europene asupra Raportului privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

29 ian. 2016
Vizualizari: 1335

Despre

  • Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în anul 2015 în cadrul MCV
  • Fișă informativă

De ce prezintă Comisia un raport privind progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE. Prin urmare, Comisia Europeană a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV)[1], care îi permite să sprijine România în eforturile sale de remediere a acestor deficiențe și să verifice periodic progresele înregistrate de aceasta în raport cu patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Cum raportează Comisia cu privire la progresele înregistrate de România?

Începând din 2007, Comisia publică periodic rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare. Aceste rapoarte se bazează pe contribuții din partea Guvernului României, precum și din partea serviciilor Comisiei, a statelor membre, a ONG-urilor și a altor părți interesate. Ultimele rapoarte, din ianuarie 2013 și ianuarie 2014, au analizat evoluțiile legislative, instituționale și politice relevante pentru reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Rapoartele respective, metodologia utilizată la elaborarea lor și concluziile formulate au fost, de asemenea, aprobate de Consiliul de Miniștri în concluziile acestuia.

 Cum întocmește Comisia rapoartele MCV anuale și cum sunt măsurate progresele realizate?

Comisia organizează misiuni de experți care călătoresc în România de trei ori pe an, iar la una dintre aceste misiuni participă și practicieni în domeniul dreptului (judecători, procurori) din alte state membre, ale căror observații completează observațiile proprii ale Comisiei. În cadrul misiunilor au loc reuniuni cu principalii interlocutori din București și din alte orașe, pentru a evalua modul în care funcționează autoritățile locale și regionale.

În cursul acestor misiuni, Comisia organizează consultări cu un spectru larg de părți interesate de la fața locului. De asemenea, Comisia beneficiază de expertiza Reprezentanței sale de la București, care are responsabilitatea de a monitoriza constant progresele realizate și de a menține legătura cu părțile interesate.

Ce se spune în raportul de din 27 ianuarie 2016?

În concluziile raportului publicat în data de 27 ianuarie 2016 se arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor. Astfel, acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă și s-au reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel sporit de profesionalism al întregului corp judiciar, inclusiv prin disponibilitatea arătată de a apăra cu mai multă consecvență independența sistemului judiciar și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.

În același timp, există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a Codului penal și a Codului civil a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă surprinzătoare de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind, de altfel, o problemă întâlnită pe scară mai largă. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

Raportul conține o serie de recomandări specifice în ceea ce privește independența sistemului judiciar; reforma judiciară; integritatea și combaterea corupției.

Care sunt etapele următoare?

Comisia consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Consensul cu privire la necesitatea reformelor și convingerea că progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută. Comisia speră să continue să colaboreze îndeaproape cu România pentru a asigura atingerea obiectivelor MCV. Următorul raport va fi prezentat în aproximativ un an, pentru a oferi României răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor Comisiei și a evalua rezultatele tangibile obținute. Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape și pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și printr-un dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.

MCV se bucură de susținerea cetățenilor români?

Luni, 26 ianuarie 2015, înainte de a da publicității rapoartele MCV, am publicat rezultatele unui sondaj Eurobarometru Flash. Acest sondaj, realizat în noiembrie 2014, arată că 73% dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce privește remedierea deficiențelor sistemului judiciar al României, iar 67% cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupției.

Comisia furnizează asistență financiară în sprijinul reformelor?

România a beneficiat de sume considerabile din fondurile UE destinate sprijinirii de măsuri în sectorul justiției și al afacerilor interne, atât în perioada de preaderare, cât și după aceea. Au fost finanțate astfel numeroase proiecte și investiții.

În cadrul perioadei de programare 2007-2013 a Comisiei, România a beneficiat de fonduri structurale care au fost utilizate pentru a pune în practică recomandările MCV. A fost astfel sprijinită, printre altele, funcționarea principalelor instituții, dar au beneficiat de sprijin și o serie de proiecte care sunt în prezent în etapa finală (sistemul PREVENT de la ANI, N-Lex).

În noua perioadă de programare, resursele alocate reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției au fost suplimentate și mai mult. Pentru perioada 2014-2020, fondurile structurale și de investiții europene vor finanța măsuri legate de:

  •    consolidarea capacității organizaționale și administrative a sistemului judiciar (instanțe, parchete și principalele organisme centrale ale sistemului judiciar: Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) și dezvoltarea resurselor umane;
  •    îmbunătățirea accesului la justiție și a calității serviciilor judiciare, asigurându-se totodată transparența și integritatea în cadrul sistemului judiciar (în principal prin punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și a măsurilor complementare în acest domeniu);
  •    asigurarea unor servicii de înregistrare funciară îmbunătățite – integrarea datelor existente și asigurarea pe o scară mai mare a înregistrării sistematice a terenurilor în zonele rurale.

Comisia consultă Guvernul cu privire la raport înainte de a-l da publicității?

MCV este un proces complet independent: rapoartele sunt responsabilitatea exclusivă a Comisiei. Dar, desigur, primim regulat documente și contribuții din partea Guvernului României referitoare la progresele înregistrate de reforme și de procesele juridice și încercăm să fim la curent cu ultimele evoluții. De asemenea, primim contribuții din partea multor altor observatori și actori din ambele țări.

Când va lua sfârșit procesul MCV?

MCV va fi încheiat atunci când obiectivele de referință vor fi îndeplinite în mod satisfăcător. Președintele Juncker și-a exprimat speranța că România va continua pe calea reformelor și va putea ieși din program în cursul mandatului actualei Comisii.

Unde poate fi găsit raportul?

Raportul este disponibil pe site-ul: http://ec.europa.eu/cvm/index_ro.htm

Sursa informațiilor este Comisia Europeană (www.ec.europa.eu).


[1] Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).

Fișa informativă a Comisiei Europene asupra Raportului privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV was last modified: ianuarie 28th, 2016 by Universul Juridic
Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: