Finanţele anunţă controale la asociaţii şi fundaţii

Protocoalele încheiate de SRI cu diferite instituții ale statului provoacă în Justiție noi comentarii.

„«Constatăm, așadar, că telenovela protocoalelor continuă, răsărind, din timp în timp, câte un act. De parcă Constituția și legile n-ar putea fi respectate și puse în practică, în litera și spiritul lor, decât dacă sunt semnate protocoale peste protocoale. Care să facă ce anume? Să ne explice rolul constituțional al parchetului? Să ne învețe cum să aplicăm legea? Să o simplifice ca s-o înțelegem, noi, cei din Justiție? Pe lângă protocol secret a fost semnat și unul nesecret. […] Experiența ultimilor ani și a protocoalelor desecretizate, încheiate de parchete, ne spune că protocolul secret în discuție era despre cu totul altceva. Avem certitudinea, adică proba, că a fost denunțat? În drept suntem obișnuiți cu principiul simetriei», a spus, printr-un comunicat de presă, judecătorul Andreea Ciucă, președintele interimar al Asociației Magistraților din România (AMR)”, scrie Mediafax.

„Ciucă a mai spus că opinia publică, dar și magistrații, sunt îndrituiți să aștepte desecretizarea protocolului încheiat în decembrie 2016 și, totodată, actul semnat de reprezentanții acelorași instituții, prin care a fost denunțat”, mai notează Mediafax.

După discuțiile din spațiul public în legătură cu protocoalele amintite, ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că declanșează procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr.

„Tudorel Toader a susținut, după ce procurorul general, Augustin Lazăr, a afirmat că Ministerul Justiției (MJ) a fost informat despre existența protocolului secret semnat cu SRI în 2016, că a primit doar o copie a protocolului din 2009, din care lipseau ultimele două pagini. Toader afirmă că doar ulterior au ajuns la MJ și ultimele două pagini, dar niciun alt document”, scrie News.ro.

Într-un mesaj al Parchetului General transmis presei și citat de către Mediafax, procurorul general Augustin Lazăr precizează: „Luând act de intenția ministrului justiției de a declanșa procedura de evaluare a activității manageriale pe care am desfășurat-o, intenție afirmată în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în decembrie 2016 și cu referire expresă la aceste documente, aduc la cunoștința opiniei publice următoarele: colaborarea dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituții cu respectarea strictă a legii. În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului de Justiție, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondența avută cu aceste instituții”.

„Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, califică drept «încurajator» anunțul ministrului justiției, Tudorel Toader, privind evaluarea managerială a procurorului general, liderul ALDE susținând că «nivelul de infiltrare a statului paralel în justiția din România este de netolerat»”, mai notează, pe aceeași temă, News.ro.

Presa scrie astăzi că aproape jumătate din numărul total de magistrați din România a fost verificată de către DNA.

„Aceste date au fost transmise de DNA Inspecției Judiciare în cadrul unui control tematic privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea autorității judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrații sau în legătură cu acestea. Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, DNA a soluționat 1.965 de dosare în care erau vizați 3.420 de magistrați. Dintre aceștia, 2.193 sunt judecători și 1.227 sunt procurori. La 30 iulie anul acesta, la DNA, se aflau în curs de soluționare 415 cauze vizând 474 de judecători și 346 de procurori”, notează News.ro.

Ministerul Justiției a anunțat vineri că 16 persoane și-au depus candidatura la selecția pentru funcția de judecător la Tribunalul UE.

„Potrivit Ministerului Justiției, cei 16 candidați în numele României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene sunt: Petre Matei, Claudia Jderu, Diana Magdalena Bulancea, Elena Diana Ungureanu, Mircea Criste, Andreia Liana Constanda, Laura Mihaela Ivanovici, Ioana Andreea Mareș, Mirela Stancu, Constantin Virgil Ivan-Cucu, Ionel Olteanu, Cristiana Georgeta Budileanu, Răzvan Horațiu Radu, Ecaterina Raluca Toma, Irina Zlătescu, Camelia Lilieana Gheorghiu. Dintre aceștia, Diana Magdalena Bulancea este judecător la Curtea de Apel București – Secția de contencios, fiind soția lui Marius Bulancea – șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA. În anul 2017, ea a fost detașată la Tribunalul Uniunii Europene. Magistratul Răzvan Horațiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE și agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și agent guvernamental la CEDO”, scrie Agerpres.

Ministerul Finanțelor Publice anunță că va controla actvitatea financiară a asociațiilor și fundațiilor non-profit.

„Ministerul Finanțelor Publice va înființa o structură de control care va verifica utilizarea sumelor acordate prin acțiuni de sponsorizare și mecenat și modul de folosire a fondurilor publice acordate de la bugetul general consolidat pentru finanțarea asociațiilor și fundațiilor non-profit, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență postat de instituție. Finanțele vor controla, de asemenea, și modul în care beneficiarii sumelor redirecționate din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice respectă utilizarea sumelor primite”, scrie Agerpres.

„Potrivit notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, la nivelul MFP și al instituțiilor subordonate acestuia nu se cunosc beneficiarii acțiunilor de mecenat și/sau sponsorizare și nici nu există o structură abilitată care să verifice modul în care sunt cheltuite fondurile de către beneficiari. Documentul citat arată că, în anul 2015, fundațiile și asociațiile non-profit au încasat peste 696 milioane de lei din impozitul pe profit redirecționat, însă nu există certitudinea privind legalitatea cheltuirii acesteia conform scopului declarat”, mai arată Agerpres.

Seară frumoasă!