„Fenomenul spălării banilor va exista tot timpul, pentru că este seducător”. Interviu cu prof. univ. dr. Constantin Duvac, Universitatea Româno-Americană; Președinte executiv, Asociația Română de Științe Penale

Universul Juridic: Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Ne aflăm în preajma frumoasei Aule a Academiei de Studii Economice din București, cu prilejul celei de a IV-a ediții a Conferinței Naționale dedicate temei de combatere și prevenire a spălării banilor. Avem onoarea să avem ca oaspete alături de noi pe domnul prof. univ. dr. Constantin Duvac. Domnia Sa este decanul Facultății de Drept din cadrul Facultății Româno-Americane din București, și nu numai, este și Președinte al Asociației Române de Științe Penale. Bine ați venit și vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi! Cred că ar fi foarte interesant să ne spuneți, dacă vorbim despre facultatea pe care o conduceți, care ar fi tangențele pe care le au cursurile, disciplinele Facultății de Drept, cu tema conferinței de astăzi? Probabil că zona directă este cea de Drept penal.

Constantin Duvac: Vă mulțumesc! Aș vrea, înainte de toate, să felicit Grupul editorial Universul Juridic pentru această inițiativă. S-a văzut că este un succes, un succes și pentru faptul că, iată, conferința a ajuns la a IV-a ediție.

Din simpla lectură a cuprinsului acestui program al conferinței se poate observa cu ușurință nivelul extrem de ridicat de pregătire al persoanelor care au avut intervenții în cursul zilei de astăzi, fie că vorbim de teoreticieni, fie că vorbim de practicieni.

În aceeași măsură, trebuie felicitată și conducerea Academiei de Studii Economice din București, domnul rector, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, pentru că a găzduit un eveniment de o asemenea întindere și importanță, consacrat studiului unui segment al ilicității, care poate fi și penală, acesta al spălării banilor.

Da, vorbeam, înainte de discuția noastră, despre impactul acestei incriminări în stăvilirea și împiedicarea acelor care încalcă legea penală în a-și asigura produsul infracțiunii. Din această perspectivă, este bine-venită și inițiativa dumneavoastră, a organizatorilor, în a ajuta, prin astfel de evenimente, diseminarea conținutului acestei legi relativ noi, nr. 129/2019, precum și cunoașterea, deopotrivă de către cei chemați, a modului în care trebuie aplicată legea penală, dar și de teoreticieni, a multiplelor modalități cu care se poate înfățișa această faptă penală complexă.

Vedeți, deși în mare măsură dezvoltarea societății este un aspect pozitiv, ea a făcut să beneficieze de creștere și asociațiile criminale. Și atunci, și legiuitorul, și instituțiile de aplicare a legii au trebuit să vină cu măsuri adecvate, astfel încât să combată asemenea fapte, prin care să slăbească puterea organizațiilor criminale de tip mafiot din care rezultă acest produs al acestor infracțiuni.

Întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, studiul incriminărilor pe care noi le plasăm în zona dreptului penal al afacerilor are loc și la Facultatea de Drept a Universității Americane, în cadrul Masteratului de Științe penale, mai exact în cazul disciplinei Instituții de Drept penal, dar și în cazul disciplinei de Drept penal european, unde se studiază, între altele, eurocrimele, și care pot genera astfel de valori care să poată face obiectul spălării banilor, pentru că nu contează natura infracțiunii din care provin bunurile, ci infracțiunea consumată de prejudiciu, de daună.

A fost extrem de interesant, a fost o zi plină de lucrări și, vă repet, meritați din plin felicitările noastre, deoarece, cu ajutorul posibilităților dumneavoastră tehnice, faceți posibilă răspândirea acestor idei prețioase ale expertizei, ale speakerilor de astăzi și până la ultimul destinatar din orice județ din această țară. Este o chestiune extraordinară și, pentru noi, un lucru care ne bucură!

Universul Juridic: Considerați că va fi deopotrivă mai greu sau mai ușor să putem face față cu toții – autorități, societate ș.a.m.d. – acestor tentative de infracțiuni în condițiile în care se dezvoltă foarte mult tehnologiile, ușurând, pe de o parte, munca investigatorilor, dar, pe de altă parte, creând noi oportunități pentru potențialii infractori?

Constantin Duvac: Din păcate, este o realitate de necontestat: tot timpul practica o ia înaintea intervenției legiuitorului și a autorității statale implicit. Ca atare, tot timpul există un decalaj între cele mai noi forme de manifestări infracționale și reacția post factum a instituțiilor de aplicare a legii.

Însă, pe de altă parte, dacă ar fi să privim retrospectiv, uitați-vă că este ușor de făcut acest examen comparativ: ce structuri de aplicare a legii aveam în ianuarie 1999, când a apărut pentru prima dată incriminată de sine stătător spălarea banilor, până atunci fiind incidentă numai tăinuirea? Aceasta era, la vremea respectivă, reglementată în art. 221 Cod penal din 1969. Ce instituții aveam atunci și ce avem acum?

Este evident că s-a produs un progres semnificativ, începând cu înființarea structurii specializate și a Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, și a Direcției de Investigare de Crimă Organizată și Terorism din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Legea nr. 508/2004, dar și a celorlalte instituții de aplicare a legii cu atribuții conexe.

Aici, chiar la această oră, are o intervenție președintele Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), structură înființată în 2015. Atâta timp cât va exista o cooperare ideală între structurile de aplicare a legii, atât de la noi, cât și din alte jurisdicții, cred că se va reuși în mare măsură să se combată acest fenomen.

De existat, el va exista tot timpul, pentru că este seducător! Sunt zone ale infracționalității care asigură câștiguri însemnate pentru toți infractorii, de la trafic de persoane, trafic de armă, trafic de droguri. Acestea nu vor putea fi estompate niciodată, doar ținute sub un anumit control.

Universul Juridic: Sunteți un reputat specialist în Drept penal și mi-aș permite să vă întreb următorul lucru, în virtutea unei butade, „mai aproape decât haina e cămașa”: dacă vorbim de acest tip de infracțiuni, nu cumva „pandemia” legată de evaziune fiscală este mai periculoasă pentru economia națională decât fenomenul de spălare a banilor?

Constantin Duvac: Dacă este să ne raportăm la cifre, fără doar și poate, pagubele pricinuite prin faptele de evaziune fiscală sunt mult mai însemnate și apasă mai greu asupra Produsului Intern Brut al țării decât aceste fapte subsecvente de spălare a banilor.

Însă și statul a simțit nevoia, chiar dacă nu a avut tot timpul o abordare unitară, să vină cu politici penale menite să asigure recuperarea acestor sume de către bugetul de stat. Uitați-vă și dumneavoastră de câte ori s-a modificat art. 10 al Legii nr. 241/2005. A fost modificat o dată pe 4 aprilie 2021, și acum iarăși a fost modificat în 17 decembrie 2021, prin Ordonanța nr. 130/2021, tocmai pentru ca, pe de o parte, la cei care evazionează sub un anumit prag și le achită, să ofere impunitate dacă sunt la primul conflict cu legea penală și beneficiază pentru prima dată de o astfel de cauză de reducere sau de înlocuire de impunitate, iar celor care achită pagube să li se asigure reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, ca efecte ale unor circumstanțe atenuante generale. Vedeți, tot timpul aici, statul trebuie să aleagă ce-și dorește: să-i pedepsească pe acești infractori sau să recupereze sume de bani. Aici intervine și oscilația.

Universul Juridic: Sperăm cu toții că un context politic intern și geomilitar regional mai bune ar putea să creeze premise pentru speranțe mai luminoase. Probabil că, așa cum spuneați, un efort concertat al Ministerului Finanțelor, al ANABI, al Oficiului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și al organelor de urmărire și al instanțelor de judecată ar putea fi un context de ameliorare a climatului infracțional. O ultimă întrebare: unde credeți că ar trebui să fie accentul „forte”, ca în partiturile muzicale?

Constantin Duvac: Să știți că, din fericire, această țară n-a dus niciodată lipsă de valori. Eu cred că, până la urmă, ar trebui să înțeleagă și factorul politic că ar trebui să avem un sistem de valori imuabil, care să fie protejat la fel, indiferent de formațiunea politică aflată la putere la un moment dat. Și, ceea ce pe noi, de pildă, ne macină este această inconsecvență legislativă. Nu avem predictibilitate, fie că vorbim de mediul de afaceri, fie chiar și în mediul judiciar. Și trebuie să se înțeleagă că această inflație legislativă și aceste schimbări de optică, chiar și în interiorul unui an, afectează foarte mult capacitatea de intervenție și de reacție a instituțiilor de aplicare a legii.

Pentru că, să nu uităm, în materie penală, funcționând anumite principii și mecanisme, între altele, și principiul legii penale mai blânde, acum procesul instanțelor de judecată va fi mult mai complicat în a stabili, raportat la momentul epuizării activității infracționale, care e legea mai favorabilă, dacă noi tot le modificăm de la an la an.

Deci aici cred că ar trebui să înțeleagă și acești oameni că, până la urmă, lucrează în interesul poporului și al națiunii și să nu mai atribuim în mod greșit paternitatea unei legi, că este legea lui X sau a lui Y… Cum mă întreba cumva, cineva, dacă o amnistie ar putea fi benefică unei persoane publice de la acea dată sau alteia. I-am spus foarte simplu: de un astfel de act de clemență beneficiază toți cei care se încadrează în prevederile legii. Aici ar trebui mai multă coeziune și unitate.

Vă repet, eu, în general, sunt un om optimist și nu cred că nu avem resurse să ne ridicăm în această țară. Este o eroare să o părăsim, și aici ar trebui să se intervină cu politici care să stăvilească acest exod. Ascultam cu maximă bucurie faptul că este pentru prima dată când s-a diminuat considerabil acest exod al medicilor în străinătate. Fiind mai bine remunerați, au început să rămână în țară. Pentru că, dacă am ajuns unde am ajuns, ni se datorează nouă, și ca s-o scoatem din ceea ce am intrat, tot noi trebuie să acționăm.

Este păcat de sângele vărsat de înaintașii noștri pentru ca această țară să nu fie liberă și să nu prospere. Mi se pare o eroare să încurajăm la nesfârșit plecatul acesta peste hotare. Avem și noi creier, avem și noi instituții, și eu nu cred că nu ne putem autoguverna, pentru că avem o țară bogată. Uitați-vă cât s-au înfruptat alții din ea și totuși suntem bine și cu un grad de îndatorare cu mult sub alte țări, mult mai avansate din Uniunea Europeană; 60% este cumva acceptabil!

Universul Juridic: Este foarte important ce spuneți și ne vom hrăni din optimismul dumneavoastră, pe care ni-l insuflați și îl insuflați și celor care ne urmăresc acum. Într-un final, nu-mi rămâne decât să mulțumesc domnului prof. univ. dr. Constantin Duvac pentru faptul că și-a găsit timp să fie alături de noi în această zi, pentru că și-a găsit timp să fie din nou alături de Universul Juridic, într-un eveniment pe care îl vom repeta și la care vă vom aștepta cu mare drag și cu mare interes.

Constantin Duvac: Eu sunt cel care trebuie să vă mulțumească! Cum aș putea spune NU unei entități cu care colaborez de aproape 15 ani?!

Universul Juridic: Vă mulțumim!